
Ramona Ursu, apărătoarea lui Bănescu, ieri și azi

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, cunoscut și ca un mare cuceritor de Facebook, a ales din nou, în loc să tacă ca totuși să devină filosof, să se zborșească la IPS Teodosie și presa liberă care îi dezvăluie imoralitatea și derapajele. Și de data aceasta, i s-a dat să folosească ca canal de comunicare gura de scurgere a Ramonei Ursu, o publicație de pe centura online-ului.
Jurnalista ieșeancă Ramona Ursu, cea care îndemna pe cale orală și redacțională ca „popii” să fie atacați cu „scandaluri sexuale, înjurături, tâlhării” și scria că Patriarhul Daniel e vinovat de un viol dar acum îl apără cu frenezie pe purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, este cunoscută în lumea presei ca „porno-ziarista”, sau, pe șleau, „porno-gurista” (nu ne permitem să publicăm termenul exact folosit).
Fosta redactoriță șefă la Adevărul de Seară Iași, actuala deontoloagă și autoare Humanitas, Ramona Ursu, a rămas celebră în lumea subpresei după ce au apărut public dialogurile ei de pe mess despre cum îi place sexul oral, cu mai mulți colegi, în timp ce aceasta era căsătorită. De atunci a schimbat redacțiile, de la Iași la Chișinău și apoi la București, până a ajuns să evolueze pe același podium anti- „fake-news” cu Vasile Bănescu și să-i publice acestuia textele vitriolane venite „pe jgheab”.
La fel ca Adrian Papahagi, care îi cerea demisia lui „NEVREDNICULUI” DANIEL CIOBOTEA și apărătoarea lui Bănescu cu nume de carte foarte prizată avea cam aceleași cereri. Să le reamintim, pentru a înțelege de cu cine se însoțește Purtătorul de Cuvânt al Patriarhiei Române:
Ramona Ursu în Adevărul: Tovarășu’ Daniel Ciobotea, unde ești, preafericitule, când violul e crimă? Sau asta n-aduce bani?
Publicat:
Tovarășu’ Dan Ilie Ciobotea, știi ce-i asta: „Ați merita să adunăm tot satul aici, să vă violeze, să vedeți ce înseamnă un viol”? Mă-ndoiesc că ai, cu adevărat, habar.
M-am întrebat de multe ori de ce tocmai în cele mai grele și neliniștite momente ale noastre, ale credincioșilor din țărișoara asta declarată în majoritate ortodoxă, cel pe care ar fi trebuit să-l simțim alături poate la fel de mult ca pe Dumnezeu a fost de negăsit.
M-am întrebat unde a fost Patriarhul în acele prime momente
îngrozitoare în care poporul era îngenuncheat de tragedii ca-n Apuseni
sau ca la Siutghiol sau ca în Muntenegru.
Mă întreb și acum unde-i preafericitul Dan Ilie Ciobotea, cel mai
credincios dintre credincioșii neamului, cel mai înțelept dintre
creștini, când o comunitate întreagă e zguduită din temelii de un caz
care a scos la iveală nu doar un viol de o ferocitate uluitoare, dar mai
ales o problemă socială îngrijorătoare. Un caz tulburător cu o fată
batjocorită până la moarte sufletească de șapte violatori, un caz care
pare să fi ridicat preșul sub care a fost dosită de niște minți
schimonosite o societate lăsată de izbeliște, o societate sărăcită voit
și cu forța, o societate lipsită de dreptul la o educație sănătoasă.
Mă întreb unde-i preafericitul neamului, când o bucată din țara pe care
el ar fi trebuit s-o păstorească omenește, după legile Domnului, e
făcută bucăți de toți politrucii care ne-au condus în ultimii zeci de
ani? De toți baronii plimbați acum de la o pușcărie la alta. De toți
miniștrii și de toți intelectualii din fruntea țărișoarei, care au găsit
mereu aceeași singură soluție pentru acea bucată de țară: s-o lase să
moară de foame, s-o lase să se zbată în sărăcie, s-o îndobitocească
voit, să scoată din ea și ultima fărâmă de judecată lucidă, ultima
fărâmă de credință în bine, s-o aducă în halul acela de disperare în
care s-o poată controla până la ultima firimitură de pâine. Aceeași
unică soluție care lor, politrucilor, le-au asigurat, zeci de ani, bani,
voturi și putere.
M-am întrebat unde-i tovarășu’ Dan Ilie Ciobotea, omul acela în carne și oase,
înfășurat în straiele lui bătute cu aur, care ar fi trebui să știe mai
bine decât niște părinți, frați, psihologi, polițiști, judecători,
jurnaliști, experți de toate felurile, decât noi toți la un loc cum se
alină durerile unor suflete. Cum se domolește o violență infiltrată deja
prea adânc în unele minți. Cum se aduce liniștea într-un colț de țară,
în care ne-am înghesuit cu milioanele, de câteva zile, aruncând judecăți
corecte sau nu. Un colț de țară care acum, într-un moment răscolitor,
ar avea nevoie să vadă calea bună. Ar avea nevoie de liniște, de
alinare, de îndrumare. Ar avea nevoie să judece drept, să scape de ură,
de răzbunare, de suferință. Ar avea nevoie, poate mai mult decât orice
dreptate lumească, să-L vadă pe Dumnezeu.
Tovarășu' Ciobotea, dar asta știi ce este: „Vreți să ne băgați băieții în pușcărie? Mă duc eu în locul lor. Ei sunt tineri, cum să facă pușcărie pentru
aproape nimic”? Am toată credința că nu-nțelegi nimic din ce ascund, cu
adevărat, aceste vorbe. Aceste cuvinte ale unui om pierdut în temnița
unor gânduri bolnave, acolo unde cazul copilei violate până la
inconștiență de șapte bărbați este privit ca „aproape nimic”.
M-am întrebat unde-i acum tovarășu’ Dan Ilie Ciobotea, când în țara pe
care o păstorește mai mult în acte sunt creștini pentru care legile
proprii, deformate până la absurd, sunt mai presus de cele după care ar
trebui ghidat, educat și ridicat un popor. M-am întrebat unde-i acel
preafericit care ar trebui ca, măcar atunci când unii dintre noi își
pierd sufletele, mințile, credințele, să vină lângă noi asemeni un duh
sfânt.
M-am tot întrebat unde-i tovarășu’ Dan Ilie Ciobotea? Dar n-am găsit
răspunsul. Ce am găsit, însă, a fost altceva. Au fost, în ultimele zile,
niște știri pe site-ul oficial al Patriarhiei, din care aflăm fie că
trebuie să ne rugăm pentru ploaie, fie că este ziua de naștere a
tovarășului, fie cum și-a sărbătorit, cu fast, ziua același tovarăș, fie
despre încă o răfuială, probabil a infinita, cu „interese obscure și
necinstite”, între Biserică și niște jurnaliști. Răfuială din care aflăm
cu subiect și predicat de la șefii ortodoxiei românești cum se face
corect o licitație pentru amenajarea mormintelor în care vom ajunge cu
toții.
Tovarășu Ciobotea, dar asta știi ce este: „Patriarhul Daniel s-a întânit cu premierul Victor Ponta,
însoțit de vicepremierii Liviu Dragnea, Gabriel Oprea și Daniel
Constantin, precum și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia
unei vizite particulare de binecuvântare” (întâlnire care a avut loc în
aprilie 2014, cu puțin timp înainte de alegerile europarlamentare).
Sunt bani și putere. Sunt sigură că știi.
Tovarășu’ Ciobotea, dar asta știi ce este: „Vicepremierul
Liviu Dragnea a primit Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru
ajutorul acordat unor biserici. La semnalul Preafericitului Daniel,
preoții i-au cântat lui Dragnea: Vrednic este!”. (evenimentul a avut loc
în octombrie 2014, foarte aproape de alegerile prezidențiale).
Sunt tot bani și putere. Așa cum am convingerea că știi.
Tovarășu’ Ciobotea, dar asta știi ce este: „Nu te
teme, că Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, că Eu sunt Dumnezeul
tău. Eu îți dau tărie și te ocrotesc și dreapta Mea cea tare te va
sprijini”. (Isaia 41:10)
Sunt absolut convinsă că asta nu vrei să știi.”
Sursa: „Adevărul”
P.S. Peste 2000 de români au semnat petiția online prin care se cere demiterea lui Vasile Bănescu
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Buboiul asta o sa le explodeze in fata tuturor fariseilor... O sa fie cu adevarat interesant, o sa iasa la lumina multa intunecime...