APADOR-CH a scris comisiilor de cultură din Senat și Camera Deputaților, în urma deciziei de cenzurare a unui material de opinie difuzat online, cerând retragerea din funcția de membru CNA a reprezentantului Guvernului Ciolacu, pentru că a demonstrat că nu are cunoștințele necesare exercitării acestei funcții

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a hotărât, în ședința din 26 martie 2025, eliminarea de pe Internet a unui comentariu făcut de  jurnalistul Marius Tucă, cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare”, în care acesta opina că decizia BEC de eliminare din cursa prezidențială a candidatului care câștigase primul tur al alegerilor anulate anul trecut reprezintă „o lovitură de stat”.

APADOR-CH consideră că această decizie este greșită, întrucât opinia nu poate fi judecată în binomul fals-adevărat, fiind o judecată de valoare, o apreciere subiectivă. În plus aceasta a avut și o bază factuală rezonabilă, întrucât decizia BEC a reprezentat o premieră surprinzătoare, în ultimii 35 de ani, și a fost contestată de o parte relevantă a opiniei publice, inclusiv de juriști.

Conform transcrierii ședinței CNA, publicate pe site-ul paginademedia.ro, cu ocazia luării acestei decizii, domnul Vasile Bănescu, propus de guvernul Ciolacu în funcția de membru CNA, a afirmat, printre altele:

„Când te consideri ditamai jurnalistul și ieși public să faci muștruluială unei instituții publice, putând sau neputând să ai dreptate, cred că nu este în ordine. În plus, cred că nu este în regulă situarea și orientarea domnului respectiv.

A chestiona moralitatea BEC-ului, a le reproșa membrilor că nu sunt celebri, că sunt doar niște anonimi, ca și cum ar putea să fie și celebri oameni care nu apar la televizor, e iarăși o vulnerabilitate a acestui tip de mesaj. Personal, consider că a contrazice o instituție în decizile ei nu face parte din fișa postului unui jurnalist obiectiv.”

APADOR-CH consideră că un membru CNA care spune că nu intră în atribuțiile unui jurnalist „contrazicerea” instituțiilor statului este incapabil profesional să ocupe o astfel de funcție și de aceea a cerut Parlamentului retragerea imediată a acestuia din funcție.

CNA este o autoritate publică cu o putere uriașă privind modelarea, în bine sau în rău, a discursului public, se pronunță asupra conținutului audiovizual, cu atribuții recent extinse și pentru mediul online, poate aplica amenzi substanțiale și poate chiar elimina conținut online. Așadar, este absolut necesar ca membrii săi să fie familiarizați cel puțin cu reglementările internaționale aplicabile în materie de libertate de exprimare și rolul presei, cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu jurisprudența CEDO.

Pentru domnul Bănescu, dar și pentru ceilalți membri CNA care au votat cenzurarea opiniei unui jurnalist, amintim câteva reglementări CEDO,  cuprinse în „Ghidul privind art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului”, în care se spune că critica autorităților/instituțiilor publice și a deciziilor acestora nu este interzisă, ci chiar încurajată, întrucât ține de esența unei societăți democratice. Acest principiu este chiar mai pronunțat, atunci când este vorba de rolul presei, „câinele de pază” al societății democratice.

*

„231. Având în vedere că, într-un sistem democratic, acțiunile sau omisiunile guvernului trebuie să fie situate sub controlul atent nu numai al puterilor legislative și judecătorești, ci și al presei și opiniei publice, Curtea a stabilit că limitele criticii admisibile sunt mai largi față de guvern decât față de o simplă persoană sau chiar față de un simplu politician (Castells împotriva Spaniei, pct. 46; Tammer împotriva Estoniei, pct. 62; Margulev împotriva Rusiei, pct. 53). În cauza Vides Aizsardzības Klubs împotriva Letoniei, Curtea a extins aplicarea acestui raționament la nivelul autorităților publice considerând că, într-o societate democratică, acestea din urmă sunt, în principiu, expuse controlului din partea cetățenilor (pct. 46; a se vedea, de asemenea, Dyuldin și Kislov împotriva Rusiei, pct. 83; Radio Twist a.s. împotriva Slovaciei, pct. 53).

232. Într-adevăr, Curtea a considerat că un organ public și agenți ai statului care acționează în exercitarea atribuțiilor lor trebuie să accepte că limitele criticilor admisibile sunt mai largi pentru ei decât pentru persoanele fizice (Romanenko și alții împotriva Rusiei, pct. 47, Toranzo Gomez împotriva Spaniei, pct. 65; a se vedea de asemenea Frisk și Jensen împotriva Danemarcei, pct. 56, privind criticile la adresa unui spital public, și Lombardo și alții împotriva Maltei, pct. 54, un consiliu de aleși locali).

(…)

278. Curtea a subliniat întotdeauna rolul esențial al presei de „câine de pază” într-o societate democratică și a stabilit o corelație între funcția jurnaliștilor de a difuza informații și idei despre toate chestiunile de interes general și dreptului publicului de a le primi [Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy împotriva Finlandei (MC), pct. 126; Bédat împotriva Elveției (MC), pct. 51; Axel Springer AG împotriva Germaniei (MC), pct. 79; Sunday Times împotriva Regatului Unit (nr. 2), pct. 50; Bladet Tromsø și Stensaas împotriva Norvegiei (MC), pct. 59 și 62; Pedersen și Baadsgaard împotriva Danemarcei (MC), pct. 71; News Verlags GmbH & Co.KG împotriva Austriei, pct. 56; Dupuis și alții împotriva Franței, pct. 35; Campos Dâmaso împotriva Portugaliei, pct. 31]”

*

Un membru CNA, cum este cazul domnului Vasile Bănescu, care susține că presa nu are în „fișa postului” să critice deciziile instituțiilor, face dovada, prin chiar aceste afirmații, că nu este în măsură să exercite funcția de membru CNA, fiind lipsit de cunoștințele minime necesare pentru exercitarea funcției. Ca atare, în temeiul art. 13 al. 1 lit. a) din Legea 504/2002 – legea audiovizualului, am solicitat comisiilor de cultură din Senat și Camera Deputaților să propună Parlamentului demiterea domnului Vasile Bănescu, membru CNA, întrucât se află în incapacitate, din punct de vedere profesional, de a-și exercita funcția de membru CNA.

P.S. Precizăm că, așa cum CCR s-a sesizat din oficiu, deși legea nu prevedea această posibilitate, și a anulat complet alegerile prezidențiale, deși legea nu prevedea această posibilitate, tot așa ne-am permis și noi să sesizăm comisiile parlamentare pentru revocarea unui membru CNA, pe motiv de incapacitate profesională, suplinind astfel un rol prevăzut de lege pentru CNA, dar pe care CNA nu l-a exercitat niciodată. CNA nu a cerut niciodată Parlamentului demiterea vreunui membru al său, lăsând fără aplicare o prevedere legală, oricum inutilă prin chiar modul în care a fost concepută (corb la corb…). Noi am decis să resuscităm legea, sub aspectul posibilității demiterii unui membru CNA aflat în incapacitate profesională de a-și exercita funcția. Așa că ne-am adresat noi Parlamentului, în locul CNA, care e prea ocupat cu cenzura. Măcar, pentru ca Parlamentul, care a numit CNA și e răspunzător de buna funcționare a CNA, să afle de la noi, dacă el nu observă, ce înseamnă astăzi, CNA.