În ultimii ani, populația României a scăzut constant, ajungând ca în 2014 să se înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populația rezidentă a țării să fie la nivelul anului 1966, a declarat președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. 

INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conține o serie de date statistice cu privire la numărul și structura demografică a populației, precum și la mișcarea ei naturală (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri) și migratorie.

România nu poate asigura menținerea populației la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populației rezidente dispar anual cam două orașe de nivel mic, a declarat, joi, președintele Institutului Național de Stastică, Tudorel Andrei. Președintele INS a declarat că, dacă din 1990 reducerea populației s-a făcut prin migrație externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populația rezidentă a țării. Astfel, numai în anul 2014 populația a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă și alți 40.000 de cetățeni care au migrat, conform Mediafax.

Andrei a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariția a două orașe de nivel mic în fiecare an. Acesta a spus că reducerea populației este influențată de numărul mare al deceselor, dar și de scăderea ratei natalității, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menținerea populației la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.

Rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuți de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie, susține șeful INS, care nu crede că rata natalității poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalității.

Potrivit sursei citate, din 1990 România are același comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat.

De asemenea, România are o pondere redusă a nașterilor la primul născut, existând mai degrabă o predilecție la cuplurile cu mai mulți copii.

Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat și o creștere a vârstei mamei la prima naștere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, față de 22 de ani în 1987.

Pe de altă parte, Tudore Andrei a subliniat că România încă înregistrează nașteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeană.

Președintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populație a țării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.

Acesta a mai arătat că populația rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.

Anuarul Democgrafic lansat de INS nu vorbește însă nimic despre una dintre cauzele majore ale acestei scăderi dramatice a populației: avortul. Ministerul Sănătății preciza, în luna august, că în România au avut loc în 2014 peste 78.300 de avorturi. De altfel, anul trecut, Victor Olsavszky, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, avertiza că țara noastră înregistrează de două ori mai multe avorturi decât media Uniunii Europene.