ACTUALIZARE TRINITAS TV

ACTUALIZARE VIDEO A3 TV:

ACTUALIZARE VIDEO de la Doxologia:

ACTUALIZARE Ziarul Lumina:

Pomenirea părintelui Iustin Pârvu la 8 ani de la trecerea sa la Domnul

Părintele arhimandrit Iustin Pârvu, ctitorul așezămintelor monahale de la Petru Vodă și mărturisitor al credinței ortodoxe în timpul regimului comunist, a fost pomenit sâmbătă, 12 iunie 2021, de clerici și ucenici veniți din toată țara. Sfânta Liturghie și slujba de pomenire au fost oficiate de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Aradului, alături de un sobor de preoți și diaconi. Credincioși din întreaga țară s‑au adunat la mormântul părintelui Justin și s‑au rugat pentru sufletul celui care „a mers cu Evanghelia în față și cu națiunea în spate”.

Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii și pelerinii veniți din mai multe zone ale țării au așteptat să se închine la mormântul celui supranumit „Duhovnicul Neamului”. Zeci de stareți, părinți profesori, ucenici și preoți din zona Neamțului s‑au rugat astăzi pentru sufletul ctitorului mănăstirilor de la Petru Vodă. Sfintele slujbe au fost oficiate de Preasfințitul Episcop‑vicar Emilian Crișanul, delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, în Altarul de vară al mănăstirii. Răspunsurile la slujbe au fost oferite de un grup de psalți din Iași.

„Părintele Justin a sădit în fiecare dragostea lui Dumnezeu”

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a evocat personalitatea cunoscutului duhovnic, afirmând că jertfa părintelui Iustin a fost închinată lui Dumnezeu: „Părintele Justin L‑a iubit pe Dumnezeu din toată ființa lui, și în închisoare, și în libertate, și în momentele de bine, și în cele de încercare, și se vede acest lucru prin viața lui minunată, sfântă și dumnezeiască. Poruncile Lui au fost mai presus de orice în viața și lucrarea părintelui. Asculta de Dumnezeu mai mult decât să asculte de oameni, și se vede că prin faptele lui deosebite, prin ucenicii pe care i‑a format, prin mulțimea de oameni pe care i‑a spovedit, a împlinit poruncile lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, a sădit în fiecare dragostea lui Dumnezeu. Jertfa lui pământească, bisericească, sfântă, a fost o jertfă închinată Bisericii și implicit lui Dumnezeu”.

La final, după ce părintele stareț Hariton Negrea a adresat un cuvânt de mulțumire tuturor celor de față, clericii au oficiat slujba de pomenire la mormântul părintelui, iar cei prezenți, dimpreună cu preoții, au cântat „Veșnica pomenire”.

Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la hirotonia întru preot a duhovnicului Iustin

Conform Registrului Matricol al Mănăstirii Secu, arhim. Justin Pârvu s‑a născut la 10 februarie 1919, de ziua Sfântului Mare Mucenic Haralambie, în satul Poiana Largului (Petru Vodă), comuna Călugăreni (acum Poiana Teiului), județul Neamț, în familia unor români ortodocși foarte evlavioși, și a primit la botez numele Iosif.

În 1936, pe când avea 17 ani, intră ca frate la Mănăstirea Durău. După doi ani, în 1939, se înscrie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, lângă București, ulterior ajungând și la seminariile teologice de la Râmnicu Vâlcea și Roman. În anul 1940 avea loc tunderea sa în monahism, iar la doar un an distanță, hirotonia întru preot, la vârsta de 22 de ani.

Între anii 1942 și 1944, părintele a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. În acest timp, alături de Divizia 4 Vânători de Munte a luat parte la luptele din cel de‑al Doilea Război Mondial, ajungând până la Don. Între anii 1948 și 1964, părintele Iustin a fost arestat pe motive politice.

La finalul celor aproape 17 ani de închisoare, părintele Justin spunea că a trăit „cea mai importantă experiență pe care o poți avea în timpul vieții: să te cunoști pe tine însuți pe calea suferinței”. După evenimentele din decembrie 1989, părintele se întoarce la Mănăstirea Secu, unde slujește timp de aproape un an. După doi ani, alături de alți doi monahi, Ignat și Calinic, duhovnicul Justin ajunge în satul Petru Vodă, unde întemeiază o mănăstire, pe care o închină martirilor români din închisorile comuniste.

Părintele Justin Pârvu a trecut la Domnul în ziua de 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani și este înmormântat lângă ctitoria lui.

Știrea ActiveNews: Astăzi, sâmbătă, 12 iunie, se săvârșește la Mănăstirea Petru Vodă pomenirea de 8 ani a trecerii din viața aceasta a Cuviosului Părinte Justin Pârvu, parastas care va avea loc și în ziua săvârșirii sale, miercuri, 16 iunie, transmite site-ul mănăstirii.  Mormântul Părintelui Justin va fi azi, dar și miercuri, înconjurat de mii de credincioși și fii duhovnicești ai marelui duhovnic al ortodoxiei românești. Prezentăm aici câteva fragmente spicuite din amintirile stareților celor două mănăstiri ctitorite de Părintele Justin la Petru Vodă, cea de la Paltin, cu hramul Adormirii Maicii Domnului și cea de călugări, de la Deal, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și a mărturisitorilor din temnițele bolșevice, ambele pline de moaște sfinte. Vom reveni cu imagini de la slujba de azi. Veșnica lui pomenire!

Arhimandrit Hariton Negrea: Părintele Justin este exemplul viu că în secolul XXI oamenii se pot mântui și sfinți

Pe Părintele îl văd ca acea verigă care leagă trecutul monahal din sec. XX cu viața monahală din sec. XXI. A înțeles slăbiciunile vieții monahale actuale și a știut să ne chivernisească astfel încât noi să nu pierdem firul tradiției la care ne-au adus Sfinții Părinți. A fost persoana care ne-a mângâiat, care ne-a învățat cum să păstrăm acest orizont și ideal de mântuire și sfințire.

Părintele Justin mi-a zis: „Te-am învățat foarte multe lucruri. Va trebui să și înoți în apa în care te-am aruncat”. 

Cu câteva luni înainte de a muri, l-am întrebat pe Părintele Justin ce se cade nouă, monahilor din zilele acestea, să facem în mod deosebit ca să ne putem mântui. Și mi-a spus în felul următor: „Să aveți în vedere trei lucruri esențiale: să vă păstrați credința ortodoxă în care v-ați botezat și v-ați tuns în monahism. Al doilea lucru: să nu ne mai facem o altă idee de viață, ci să rămânem în această viață monahală și al treilea lucru a fost: rugați-vă și voi”. Deci, aceste trei îndemnuri le-a lăsat pentru monahismul contemporan. În viața monahală e nevoie de multă răbdare și să ținem linia aceasta pe care ne-a spus-o Părintele Justin, a rugăciunii.

Moștenirea lui de suflet este învățătura Bisericii. Din moștenirea aceasta au răsărit cele patru cuvinte care acum sunt scrise pe crucea de la mormântul sfinției sale: rugăciunea, pocăința, ascultarea și unitatea. Moștenirea Părintelui Justin nu sunt doar ctitoriile pe care le-a ridicat cu ajutorul credincioșilor, ci și sufletele care îl păstrează pe sfinția sa ca amintire, ca învățătură, ca dorință de întâlnire. Moștenirea părintelui sunt monahii, preoții, monahiile și toți credincioșii care îl au în amintirea lor, în casele lor prin fotografiile pe care le țin cu evlavie. Moștenirea Părintelui Justin este lumea lui Dumnezeu pe care trebuie să o sfințim, trebuie să o ajutăm să fie păstrată în iubirea lui Dumnezeu, să o ferim de cele rele, de păcat, de boli.

Moștenirea sa este ceea ce Dumnezeu a lucrat cu puterea rugăciunii prin sfinția sa și nu putem uita persoana lui. El s-o oferit nouă, românilor. Este exemplul viu că în secolul XXI oamenii se pot mântui și sfinți.

Din relatările Maicii starețe Justina Bujor despre viețuirea minunată a Părintelui Justin

Prima oara l-am cunoscut pe părintele Justin în ianuarie 1998, în perioada când eram studentă în anul V la medicină în Iași. Scopul venirii mele la Petru Vodă era strict pentru a vizita mănăstirea și a ajuta o persoană (unul din prietenii mei) să se apropie de Dumnezeu. Nici nu aveam măcar în gând să intru la părintele Justin, considerând că nu am nicio problemă importantă. La timpul respectiv nu cunoșteam foarte multe despre părintele Justin, pentru că nu era mediatizat deloc, știam doar că făcuse ani grei de temniță și că e luminat de Dumnezeu. Printr-o întâmplare, o fată care se afla la arhondaric m-a întrebat dacă am intrat la părintele Justin și mi-a arătat unde e chilia, insistând să merg chiar în clipa aceea.

Am intrat în chilia părintelui. Eram fascinată, Părintele m-a întâmpinat cu un zâmbet larg și simțeam că parcă ne cunoaștem de o viață. M-a întrebat de unde sunt, ce fac. Eu i-am explicat că voiam o viață mai simplă, eventual la țară, la munte, ca nu vreau carieră medicală într-un mare spital. Și sfinția sa a început să-mi spună ca acest cabinet modest pe care îl caut eu, trebuie să fie ca o chilie de maică și după câteva minute a zis că vrea să facă un spital în Petru Vodă și atunci când termin facultatea să vin direct la el să lucrez la acest spital. Eu i-am răspuns fără nicio șovăire: Da, părinte! Am plecat cu o bucurie imensă în suflet, încredințată fiind în sufletul meu că va trebui să dau ascultare acestui Părinte, care îmi părea mai cunoscut decât proprii mei părinți. După această primă întâlnire am plecat așadar cu traseul vieții schimbat. Am început să vin foarte des la Petru Vodă, atât în anul V, cât și în anul VI de facultate, povestește Maica Justina pe site-ul mănăstirii.

Citiți și Previziunile Duhovnicului Neamului cuprinse în lucrarea „De nu ne vom păzi ortodoxia, ne vom pierde și neamul”: Părintele Justin Pârvu contra Dictaturii Biometrice. INTERVIU și Cuvânt Duhovnicesc: VREM SĂ FIM SCLAVI SAU LIBERI?