Douăzeci și șase de state membre ale Uniunii Europene (UE) au adoptat duminică, 4 ianuarie, o declarație comună cu privire la incursiunea SUA în Venezuelei și arestarea lui Nicolás Maduro și a soției sale, sub acuzații de narcoterorism formulate încă din 2020. Doar Ungaria a refuzat să semneze declarația UE.

Cel 26 de state UE, între care și România, au descoperit suveranismul și dreptul internațional și afirmă în tonul critic formulat deja de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cea a diplomației UE, Kaja Kallos, că „suveranitatea Venezuelei și voința poporului său trebuie să fie prioritare” subliniind necesitatea „respectării dreptului internațional și a Cartei ONU” și a „dreptul poporului venezuelean de a-și decide propriul viitor”.

Ungaria, condusă de prim-ministrul suvernanist Viktor Orbán, apropiat de președintele american Donald Trump, a fost singura țară care nu și-a exprimat sprijinul pentru declarația comună.

De asemenea, deși Italia s-a alăturat blocului UE, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a considerat operațiunea SUA într-o declarație publică drept legitimă.

La polul opus, cel mai vehement critic public a fost șeful diplomației lui Emmanuel Macron. Jean-Noël Barrot, ministrul de externe al Franței, țară care s-a implicat în lovitura de stat constituțională din România inventând implicări nedovedite ale unui „actor străin” în alegerile noastre anulate, a declarat acum că operațiunea de capturare a lui Maduro „încalcă principiul nefolosirii forței, care stă la baza dreptului internațional”.

Lovit și el brusc de suveranism, interfața lui Macron a mai afirmat categoric că „Franța reiterează că nicio soluție politică durabilă nu poate fi impusă din exterior și că numai popoarele suverane decid asupra viitorului lor”.

În declarația comună publicată azi, UE a reiterat: „Subliniem încă o dată necesitatea respectării principiilor dreptului internațional și ale Cartei ONU în toate circumstanțele” și a adăugat: „Ca pilon central al sistemului de securitate internațională, membrii Consiliului de Securitate al ONU au o responsabilitate specială în respectarea acestor principii”.

Acest lucru este o critică diplomatică indirectă la adresa SUA, ca membru permanent al Consiliului de Securitate, care ar fi încălcat dreptul internațional prin operațiunea sa aeriane. Video-canapelistele au înțeles exact invers, ca UE aprobă incursiunea SUA. Probabil suveranistul Ucrainei Mari Adrian Severin era puțin plecat cu sorcova.

Victor Orbán a știut să își facă o relație personală cu atât cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, cât și cu președintele SUA, Donald Trump, despre care a afirmat ca este „omul păcii care va pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina”.

La rândul lui, Trump l-a lăudat adeseori pe Orbán ca fiind „ultima speranță a Occidentului” cu referire la creștinismul afișat de acesta și opoziția față de invadarea musulmană a Europei cu scopul distrugerii rasei albe și a civilizației europene, după cum afirmă și Elon Musk.

În timpul summitului care a avut loc la Sharm El Sheikh, în Egipt, pe 13 februarie, după încetarea focului dintre Israel și Hamas, Trump, în timpul discursului său, a întrebat „Unde este Viktor?” la sosirea lui Orbán la conferință și apoi a exclamat: „Este cu adevărat un lider mare și minunat. Avem Ungaria”. România a lipsit de la acest summit la fel cum a lipsit și de la întâlnirea liderilor europeni cu Trump pentru Ucraina, deși are cea mai mare graniță cu țara vecină, care în schimbul ajutorului financiar secret pe car i-l oferim ne discriminează comunitatea de peste 500.000 de români din teritoriile românești făcute cadou Ucrainei de Emil Constantinescu și Adrian Severin.