După 200 de ani de dominație rusească și colonizări succesive, spațiul dintre Prut și Nistru devine din ce în ce mai unitar din punct de vedere etnic. Expresia ”stat plurietnic” rămâne totuși prezentă în discursul politic actual – în ciuda evidențelor statistice, mai ales de la recensământul din 2014, scrie George Damian pe site-ul moldnova.eu.
O analiză pe termen lung a evoluției demografice din Republica Moldova din 1812 încoace este destinată impreciziei din cauza recensămintelor deficitare la multe capitole – însă o înșiruire a acestor cifre ne permite să ne facem o idee. Pentru graficele de mai jos am eliminat numărul populației din teritoriile basarabene istorice păstrându-le pe cele din regiunile care alcătuiesc actuala Republică Moldova.
În documentele țariste autohtonii dintre Prut și Nistru apar sub mai multe denumiri – români, moldoveni, volohi. Abia după Al Doilea Război Mondial se oficializează în statisticile Uniunii Sovietice denumirea de moldoveni. Evoluția demografică a băștinașilor a fost constant ascendentă de-a lungul ultimilor 200 de ani, doar în timpul tranziției de după prăbușirea URSS începând să se înregistreze o scădere abruptă – însă chiar și așa românii/ moldovenii din Republica Moldova au avut de câștigat din punct de vedere procentual.
Și ce ne rămâne după 200 de ani? Rusificarea a eșuat, colonizările forțate au fost eșecuri răsunătoare pe termen lung, moldovenizarea a devenit o fundătură politică, ”națiunea civică” este doar un instrument electoral. Problema rămâne, instrumentele cioplite strâmb nu au efect și mai nimeni nu are curaj să ia taurul de coarne.
Analiza completă poate fi citită AICI.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.