La 20 iunie 2021, se împlinesc 24 de ani de la inaugurarea oficială a Memorialului victimelor comunismului și al rezistenței Sighet, considerat primul memorial dedicat victimelor comunismului, pe locul unei foste închisori. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia, scrie Agerpres.
Gândit și propus în anul 1992 de scriitoarea Ana Blandiana, la vremea respectivă președinta Alianței Civice, proiectul Memorialului a convins numeroși istorici, arhitecți și constructori care și-au adus aportul la realizarea sa, potrivit http://www.memorialsighet.ro/.
Conform site-ului oficial al Memorialului, deși acesta este situat departe de Capitală, el este în centrul Europei de Est, având ca scop atât păstrarea memoriei poporului român, cât și a altor popoare, ''cărora timp de jumătate de secol li s-a indus o istorie falsă''.
Mai exact, ansamblul de la Sighet amintește de detențiile arbitrare în condiții inumane, de hărțuirea morală, de deportări și de supravegherea de zi cu zi la care au fost supuși cei care au cerut mai multă democrație în România și în Europa de Est, precum și cei considerați "periculoși" din cauza funcției sau originii lor.
În România doar, peste 600.000 de persoane au fost condamnate și închise din motive politice de către regimul comunist între 1945 și 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului.
Închisoarea de la Sighet a fost construită în 1897, de autoritățile austro-ungare, notează site-ul http://www.memorialsighet.ro/. După 1945, prin Sighet se făcea repatrierea foștilor prizonieri și foștilor deportați din U.R.S.S. În perioada 1948-1950, au fost închiși aici elevi, studenți și țărani din rezistența maramureșeană.
În zilele de 5-6 mai 1950, au fost aduși la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni). În toamna aceluiași an, au fost transportați la Sighet și 45-50 de episcopi și preoți greco-catolici și romano-catolici. În august 1951, au fost transferați din penitenciarul Galați membrii lotului PNȚ. Printre personalitățile care și-au pierdut viața în detenția de la Sighet este și fostul lider țărănist, fost premier al României, Iuliu Maniu.
Într-una din curțile interioare ale fostei închisori, a fost construit, în 1997, un Spațiu de Reculege și Rugăciune, după proiectul arhitectului Radu Mihăilescu. Într-o altă curte, este amplasat un grup statuar intitulat ''Cortegiul Sacrificaților'', realizat de sculptorul Aurel Vlad. Opera de artă înfățișează optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, conduse de mâna unui personaj fără cap.
Începând din 2003, în fiecare an de Înălțarea Domnului / Ziua Eroilor, la Muzeul Memorial, cu ocazia Zilei Memoriei — Ziua Porților Deschise, vin la Sighet, într-un adevărat pelerinaj, foști deținuți politici, familiile și urmașii lor din toată țara. Cu acest prilej sunt organizate dezbateri și expoziții, au loc lansări de cărți și concerte, iar în Cimitirul Săracilor se face o slujbă de pomenire pentru cei morți în închisori, în lagăre, în deportări.
La 9 mai 2013, s-a deschis, la București, un Spațiu expozițional permanent, intitulat ''Memoria ca formă de justiție''. Amplasată pe strada Jean-Louis Calderon nr. 66, expoziția cuprinde un mic eșantion al Sighetului.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.