Cetatea Sibiului a devenit în aceste zile capitala tineretului ortodox din întreaga lume. Cei peste 3000 de participanți la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) 2018 au sosit joi, 6 septembrie, la Sibiu și au animat centrul istoric al orașului, dar și alte locuri din vechea urbe.
Deschiderea oficială a avut loc joi seară, în Piața Mare, care s-a împlinit cu miile de participanți la a cincea ediție a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși. Parada steagurilor s-a desfășurat în prezența Patriarhului României, a Mitropolitului Laurențiu al Ardealului și a numeroși ierarhi, clerici, autorități locale și centrale. Primul care s-a adresat tinerilor la deschiderea ITO 2018 a fost Mitropolitul Laurențiu.
Înaltpreasfinția Sa a spus că organizarea celei de-a cincea ediții ITO la Sibiu este un prilej de mare cinste și împlinire sufletească și le-a urat tuturor invitaților „Bun venit la Sibiu, în Capitala Ortodoxiei Transilvane”. În cuvântul rostit, Înaltpreasfinția Sa a evidențiat jertfa eroilor români pe care „s-a edificat România de astăzi, libertatea și demnitatea noastră națională”.
În continuare, a luat cuvântul Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Mesajul adresat tinerilor din toată lumea prezenți la Sibiu s-a intitulat „Credința în Dumnezeu și dragostea de neam au susținut lupta pentru unitate națională”. Redăm în întregime Cuvântul adresat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tinerilor participanți:
Dragi tineri,
Cu multă bucurie duhovnicească vă adresăm un cuvânt de binecuvântare, vouă tinerilor participanți la Sibiu, în centrul României, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO).
Evenimentul acesta este organizat în perioada 6-9 septembrie 2018 de Arhiepiscopia Sibiului, având ca temă: „Unitate. Credință. Neam”, în contextul Anului omagial al unității de credință și de neam în Patriarhia Română, cu prilejul Centenarului Marii Uniri a românilor din 1918.
Maica Domnului este icoana Bisericii și Ocrotitoarea familiei
Este deosebit de semnificativ faptul că, în Biserica Ortodoxă Română, aceste adunări internaționale ale tinerilor creștini ortodocși se desfășoară în comuniune de credință, de rugăciune și cântare, de dialog și prietenie, la începutul noului An Bisericesc, care ne cheamă la sfințirea timpului vieții pământești ca timp al mântuirii.
În acest sens, prima mare sărbătoare din luna septembrie este Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Maica Domnului fiind icoana Bisericii, deoarece ea este ființa umană prin care Fiul Cel veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, devine om în istoria umană, ca să dăruiască oamenilor muritori viața veșnică (cf. Ioan 11, 25). Cifra 8 simbolizează viața eternă și lumina infinită din Împărăția Cerurilor.
Copiii și tinerii sunt un dar sfânt și o mare binecuvântare pentru familie și Biserică, pentru țară și popor
Tinerii sunt dornici să trăiască în comuniune de iubire, să iubească și să fie iubiți, în familie și în societate, dar și să cultive un ideal, să dea un sens vieții lor prezente și viitoare, prin acumulare de cunoștințe noi și prin creativitate.
În această privință, ei reprezintă nu doar viitorul Bisericii și al societății, ci și prezentul lor dinamic și înnoitor la nivel național și internațional.
Participând la programele de tineret susținute de Biserică, tinerii au șansa de a se cunoaște mai bine între ei, de-a lega prietenii și de a prețui mai mult moștenirea culturală și bogăția tradițiilor specifice Ortodoxiei românești din diferite orașe ale României, dar și de a afla date noi despre bogăția spirituală a Ortodoxiei universale.
Dacă anul trecut, ITO – 2017 de la Iași a avut ca temă principală libertatea, în anul acesta, ITO – 2018 de la Sibiu ne cheamă să gândim și să trăim mai intens legătura dintre libertate și unitate: în familie, în Biserică și în societate, având ca lumină și exemplul făuritorilor Marii Uniri din 1918.
Libertatea și unitatea sunt două componente esențiale și permanente ale vieții umane, deoarece omul a fost creat pentru a trăi în comuniune de iubire, după chipul lui Dumnezeu, Care este Iubire (cf. 1 Ioan 4, 16 ), adică Treime de Persoane distincte, libere și nedespărțite, viețuind în unitate desăvârșită.
În acest sens, starea sănătoasă a vieții umane, în care libertatea persoanelor distincte se armonizează cu unitatea dintre ele, se exprimă în comuniune de iubire.
Această comuniune de iubire rodește pace și bucurie, respect reciproc, dialog și cooperare, solidaritate și coresponsabilitate în familie, Biserică și societate. Aceasta este viața umană binecuvântată de Dumnezeu și binefăcătoare pentru persoană și comunitate.
Însă, când din cauza păcatului, care este atitudine și acțiune egoistă, posesivă și agresivă a omului în relație cu semenul său, libertatea persoanei se afirmă împotriva unității sau a comuniunii de iubire, această libertate devine libertate distructivă.
Așa au apărut în lume certurile în familie, în societate, dar și conflictele și războaiele violente de cucerire și apoi revoltele și războaiele de eliberare a popoarelor cucerite și oprimate.
Preasfânta Treime este izvorul unității și al libertății în comuniune de iubire
Înțelegem, așadar, că deși păcatul egoismului dezbină persoane și popoare între ele, totuși, iubirea milostivă a lui Dumnezeu sau harul Preasfintei Treimi adună în comuniune persoane diferite și popoare sau etnii diferite (cf. Faptele Apostolilor, cap. 2).
De aceea, în Biserica lui Hristos, viața creștină începe prin Botezul în apă și în Duh Sfânt, săvârșit de Biserică în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, adică în relație spirituală cu iubirea eternă a Preasfintei Treimi.
Apoi, viața creștină se dezvoltă prin participarea creștinilor la viața liturgică și social-filantropică a Bisericii, pentru a primi prin rugăciune și a transmite ulterior prin fapte bune iubirea smerită și darnică a Preasfintei Treimi în viața familială, comunitară și socială.
În fiecare Sfântă Liturghie euharistică ortodoxă, noi mărturisim credința noastră comună în Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (Crezul ortodox), mulțumim Preasfintei Treimi pentru darul vieții și pentru „toată darea cea bună”.
Apoi, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos Cel răstignit și înviat, noi primim în suflet „harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh” (2 Corinteni 13, 13). Iar către sfârșitul Sfintei Liturghii, cântăm: „nedespărțitei Sfintei Treimi să ne închinăm, că aceasta ne-a mântuit pre noi” (Cântarea Am văzut lumina cea adevărată).
De fapt, toată viața liturgică ortodoxă este ritmată de semnul Sfintei Cruci și de doxologia: „Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Credința în iubirea lui Hristos Cel răstignit și înviat a întărit iubirea de neam și solidaritatea între români
Pentru fiecare popor creștin ortodox, credința în Preasfânta Treime a fost de-a lungul veacurilor izvor de iubire sfântă în Biserică, familie și societate. Iar semnul Sfintei Cruci, ca semn al suferinței, dar și al biruinței prin Înviere, a fost chemare la iubire jertfelnică pentru Biserică și neam, în lupta de eliberare de sub stăpâniri nedrepte și opresive, precum și în lupta de apărare a identității etnice și de realizare a unității naționale.
În acest sens, este semnificativ faptul că în Transilvania mai multe catedrale eparhiale au ca hram sau patron spiritual Sărbătoarea Preasfintei Treimi (Sibiu, Arad, Baia Mare, Blaj (greco-catolică) și în mod deosebit Catedrala Reîntregirii Neamului de la Alba Iulia), subliniind astfel, deopotrivă, dorința românilor de libertate și de unitate națională.
Prin cărțile de cult tipărite în limba română și prin dragostea de neam a slujitorilor ei, Biserica a contribuit mult la cultivarea conștiinței naționale a românilor, când aceștia locuiau în trei principate românești aflate sub dominație străină: Moldova și Țara Românească, aflate sub stăpânire otomană, și Transilvania, aflată sub stăpânire habsburgică.
În acest sens, un cronicar umanist, membru al elitei maghiare, constata, la sfârșitul secolului 16, că victoria lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost pregătită și „prin lucrarea tainică a preoților și a călugărilor”[1].
De asemenea, preoții ortodocși militari prezenți pe front alături de soldații români în Primul Război Mondial (1916-1918) au insuflat acestora mult curaj și multă credință în realizarea idealului Marii Uniri a românilor din toate provinciile românești.
Identitatea națională va fi cultivată chiar și în cooperarea internațională
Astăzi însă, din cauza secularizării sau a slăbirii credinței în Dumnezeu – Izvorul iubirii veșnice, slăbește și comuniunea de iubire între oameni, în familie și în societate.
Astfel, se constată adesea că fără iubirea reciprocă, smerită și sinceră din familie, libertatea și unitatea membrilor acesteia se transformă repede în conflict și dezbinare între soț și soție, sau între părinți și copii.
De asemenea, fără iubirea de țară și de neam, libertatea și unitatea națională se transformă treptat în înstrăinare de sine, iar patriotismul firesc este adesea înlocuit cu dorința de profit material imediat: patria ubi bene (patria este acolo unde trăiesc bine).
Însă, dincolo de această slăbire a cultivării valorilor naționale, avem convingerea că aceste valori, adică identitatea, libertatea și unitatea națională, nu vor dispărea, ci vor fi cultivate de națiuni chiar și în timpul cooperării lor internaționale.
De ce? Pentru că aceste valori naționale sunt valori identitare, care exprimă specificul sau unicitatea, bogăția și demnitatea fiecărui popor în relație cu celelalte popoare.
Tinerii ortodocși sunt misionari ai unității ortodoxe și ai comuniunii între popoare
Dragi tineri creștini ortodocși din România și din alte țări, voi sunteți apostoli sau misionari ai libertății și ai unității etnice sau naționale, dar și ai comuniunii între etnii și ai cooperării între popoare, când cultivați iubirea generoasă în familie, în prietenie, în parohie, în eparhie, în societate și în toate întrunirile ortodoxe naționale și internaționale, spre bucuria Ortodoxiei întregi și comuniunea între popoarele lumii.
Ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toți, să folosiți timpul șederii voastre la Sibiu ca fiind un timp de cultivare a credinței, a dialogului, a prieteniei și a unității creștine ortodoxe, spre slava Preasfintei Treimi, binele Bisericii și bucuria voastră a tuturor!
Vă invităm pe toți la București, anul acesta, în 25 noiembrie, pentru a fi prezenți la sfințirea Catedralei Naționale!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.