Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se declară de acord cu o inițiativă care să pună capăt comentariilor anonime pe Internet și pe site-urile de socializare, informează Euronews.
Ȋntr-un interviu publicat de Ouest-France și Germany’s Funke, Steinmeier declară că o dezbatere deschisă, în care este dezvăluită identitatea comentatorului de pe Internet, ar favoriza discursul democratic și ar facilita verificarea celor care promovează hărțuirea sau discursurile pline de ură atunci când conversează online.
„Comunicarea de tip anonim pare să favorizeze derapajele verbale ale unor persoane", spune Steinmeier. „Ei pierd orice control: se complac în hărțuirea lipsită de respect sau instigă la ură.”
Declarația lui Steinmeier vine după ce Germania a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege potrivit căruia rețelele social - media vor fi sancționate cu amenzi de până la 50 de milioane de euro, în cazul în care nu elimina rapid de pe site-urile lor mesajele ce incită la ură.
Proiectul de lege a fost criticat în Germania, pentru că ar putea pune în pericol libertatea de exprimare. Mai mult, criticii susțin că el ar oferi companiilor private, și nu instanțelor germane, ultimul cuvânt cu privire ceea ce poate fi considerat un discurs ilegal.
Steinmeier, care a declarat în interviu că el însuși a fost ținta unor „mesaje îngrozitoare", a precizat că eliminarea anonimatului din online ar putea fi o modalitate pentru promovarea discursului public ce este vital în susținerea democrației.
„Spațiul dintre extreme s-a redus considerabil", spune Steinmeier. „A devenit de neconceput ca celălalt să aibă dreptate. Democrația depinde de dorința de a ne asculta unul pe altul, de a ne întreba unul pe altul, de a ne reconsidera poziția și de a ne apăra interesele, căutând soluții care să respecte celelate poziții."
Conform proiectului de lege din Germania, companiile de social media au la dispoziție 24 de ore pentru a șterge sau a bloca textele și comentariile cu un evident conținut penal. De asemenea, companiile ar trebui să se ocupe de infracțiunile minore într-un termen de șapte zile și să raporteze reclamantului deciziile luate.
Legea autorizează instanțele judecătorești să oblige site-uri să dezvăluie identitatea celor care postează mesaje cu caracter penal.
Germania nu este singura țară europeană unde sunt restrânse drepturile legate de libertatea de exprimare on-line sau de confidențialitatea pe internet.
Ȋn urma atacului terorist de la Westminster din luna martie, Marea Britanie a cerut să companiilor de tehnologie să facă mai mult pentru a oferi poliției accesul la comunicațiile de pe smartphone-uri și pentru a restricționa conținutul de tip extremist de pe Google sau de pe site-urile web, inclusiv de pe YouTube.
În Franța, candidatul la președinție Emmanuel Macron a promis că, dacă va fi ales, își va intensifica eforturile pentru a obliga companiile de tehnologie, inclusiv Google și Facebook, să trimită poliției toate „mesajele criptate”.
La 13 aprilie, Facebook-ul din Franța a declarat că au fost luate măsuri împotriva a peste 30.000 de conturi false, în efortul declarat de a lupta împotriva răspândirii de spam-ul, viruși de tip hoaxes și știri false.
Iar luna trecută, în Fiji, Șeful Justiției Anthony Gates a susținut că anonimatul afișărilor on-line ar trebui eliminat, pentru ca Internetul să nu devină un „o zonă fără reguli, nefrecventabilă, neautorizată.”
Având ca fundal „fake news”-urile și acuzațiile de amestec din partea Rusiei în alegerile occidentale, înăsprirea regulilor din online a provocat dezbateri aprinse în Europa.
În timp ce unii văd anonimatul pe internet ca fiind un obstacol în calea aplicării legii și a dezbaterii publice, acest anonimat oferă un nivel de securitate acolo unde discursul de tip disident ar putea fi incriminat prin lege.
Seria de revoluții pro-democrație ce a cuprins, din 2010, țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, inclusiv Tunisia, Egipt și Yemen, ar putea fi înăbușită fără demonstranții ce se pot mobiliza cu ajutorul online-ului, într-un anonimat relativ, susține Euronews.
Și, deși recunoaște că utilizatorii de Internet se așteaptă astăzi la un anumit nivel de anonimat în online, acest anonimat fiind de „importanță vitală" în „multe state autoritare", președintele german spune că ar prefera, totuși, să se renunțe la el. „Cred că ceea ce ar face bine democrației e ca dezbaterea politică și certurile politice să fie efectuate în mod deschis și ca între adulți", spune Steinmeier.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.