România trebuie să caute să prelungească viața activă a persoanelor de vârsta a treia pentru a face față îmbătrânirii rapide a populației și, astfel, pentru menținerea viabilității sistemului de pensii, propune compania de consultanță PwC.

„Pentru România, o țară care înregistrează o îmbătrânire accelerată a populației, identificarea modalităților de a menține pentru o perioadă mai lungă de timp în viața activă profesional persoanele vârstnice va deveni un factor crucial pentru păstrarea viabilității sistemului public de pensii. Trebuie să fim mai inovativi în privința modului în care concepem politicile sociale și economice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor vârstnici și pentru a încuraja angajatorii să ofere posibilitatea de muncă flexibilă și opțiuni de pensionare parțială", a scris  într-un comunicat, Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Țările membre ale OCDE ar putea înregistra o creștere de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, dacă rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani ar fi egală cu cea a Suediei, cea mai performantă țară din UE în această privință, potrivit unui studiu al economiștilor PwC.

Indicele „Golden Age" calculat de PwC reprezintă o medie ponderată a unei serii de indicatori – printre care ocuparea forței de muncă, veniturile și participarea în programe de formare - care reflectă impactul pe piața forței de muncă al angajaților cu vârste de peste 55 de ani în 34 de țări OCDE.

Creșterea potențială pe termen lung a PIB-ului variază semnificativ între țări, de la aproximativ 1% în Coreea și 2% în Japonia, până la aproximativ 16% în Grecia. Alte țări care se situează la coada clasamentului ar putea obține, de asemenea, câștiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) și Slovenia (12%). Având în vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potențial de câștig în termeni absoluți, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB).

"Între 2015 și 2035, numărul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani în țările cu venituri mari (din cadrul OCDE) va crește cu aproape 50%, până la aproximativ 538 de milioane. Este o veste îmbucurătoare că trăim mai mult, însă îmbătrânirea rapidă a populației exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate și de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, considerăm că angajaților de vârsta a treia ar trebui să li se permită și chiar să fie încurajați să rămână în activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumpărare și ar conduce la creșterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite si taxe", a a adăugat Ionuț Simion.

Când vorbesc de sustenabilitatea sistemului de pensii - care în opinia PwC poatre fi asigurată prin prelungirea vieței active a persoanelor de vârsta a treia, oficialii companiei nu spun nimic însă de beneficiarii de pensii de lux proveniți din sectorul public sau de către cei care încasează pensii speciale. Acum, circa 8.500 de pensionari din rândul magistraților, grefierilor, experților și tehnicienilor criminaliști, piloților, însoțitorilor de bord, membrilor echipajului de cabină, navigatorilor, diplomaților, funcționarilor parlamentari, auditorilor publici externi ai Curții de Conturi și altor câteva categorii profesionale au încasat în luna martie pensii speciale, potrivit celor mai recente informații centralizate ale Casei Naționale de Pensii Publice.

Beneficiarii pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie dintre toate categoriile profesionale din România, potrivit informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice. De exemplu, auditorii publici externi la Curtea de Conturi au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie specială, dacă au cel puțin 14 ani vechime în funcție, în timp ce diplomații cu minimum 15 ani vechime în Ministerul Afacerilor Externe au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie specială.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care oamenii datorează și plătesc contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

O altă problemă este mărirea numărului de angajați. Români are acum aproape 6 milioane de angajați la o populație de peste 20 de milioane de oameni. Spre comparație, Ungaria are peste 4 milioane de angajați la 10 milioane de locuitori.