FOTO: rfi.ro
Ȋn toate dezbaterile publice despre căsătoriile între homosexuali, Remus Cernea joacă rolul tolerantului și pune pe masă „pipa păcii”: „dar măcar cu legalizarea parteneriatului civil sunteți de acord?”. Parteneriatul civil e o formă de recunoaștere a cuplurilor gay. Unii se grăbesc să-l accepte, văzând în el un compromis mai mic. Și necesar, de vreme ce „CEDO ne obligă să recunoaștem fie parteneriatul, fie căsătoria gay”!
Numai că „domeniul dreptului familiei fiind «strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale fiecărei societăți și de concepțiile sale profunde», niciun text european sau internațional nu obligă statele să creeze un statut particular pentru cei care coabitează, fie ei de sex diferit sau de același sex”, dezvăluie Andreea Popescu, fost jurist la CEDO și actualmente jurist la European Centre for Law and Justice. „Articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului vizează protejarea vieții private și familiale a individului împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților publice sau ale unor terți, și nu obligarea statelor să confere un anumit statut cuplurilor”.
Cum drepturile ce decurg din legalizarea parteneriatului civil sunt aidoma celor de care beneficiază persoanele căsătorite la starea civilă (bunuri comune, posibilitatea de a beneficia de asigurarea medicală a celuilalt, dreptul de moștenire, protecția Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie, concediu plătit în cazul îmbolnăvirii grave a partenerului), e doar o chestiune de timp până când se va solicita suplimentarea acestor drepturi.
„Legalizarea parteneriatelor civile între persoanele de același sex este strâns legată de legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex și, implicit, de accesul la adopție, la tehnicile de procreare asistată medical cu terț donator de gameți sau/și «mame purtătoare», căci normele privitoare la dreptul familiei formează un tot unitar și coerent avându-și izvorul în natura persoanei umane”, avertizează Andreea Popescu.
„Legalizarea parteneriatelor civile nu este altceva decât primul pas spre legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex, ea nu este decât mijlocul prin care se poate ajunge la această căsătorie. Menirea parteneriatelor civile nu este alta decât aceea de a face, încetul cu încetul, acceptabilă ideea de căsătorie între aceste persoane și de a rupe coerența normelor de dreptul familiei. De aceea, cele două nu trebuie să fie disociate una de alta, crezându-se, în mod iluzoriu, că legalizarea uneia nu va duce la legalizarea celeilalte. Acordarea unui statut legal «cuplurilor» de același sex, prin legalizarea parteneriatelor civile, echivalează cu recunoașterea socială a acestora. Ori, odată legalizate parteneriatele civile, de ce li s-ar refuza acestor «cupluri» dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie? Experiența statelor care au legalizat căsătoriile între persoanele de același sex este grăitoare”, subliniază fostul jurist la CEDO.
România, primii pași spre societatea multisexual dezvoltată
Proiectul lui Remus Cernea privind legalizarea parteneriatului civil, a treia lui încercare de când e deputat, a fost înregistrat la Senat în ziua de 3 martie a.c..
La 7 aprilie, el a primit aviz de la Consiliul legislativ (favorabil), iar la 7 iunie a fost prezentat în Biroul Permanent al Senatului și apoi trimis, pentru avize, la Comisii.
La 7 septembrie, proiectul lui Cernea a primit aviz de RESPINGERE de la Comisia pentru egalitatea de șanse, dar și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Comisia juridică din Senat în schimb, cu toate că ar fi trebuit să se pronunțe până la data de 13 septembrie a.c., ezită și acum să o facă. Deși s-au întâlnit în zece ședințe de când s-au întors din vacanța parlamentară, membrii comisiei, senatorii Cătălin Boboc (PNL), Marius Coste (PSD), Doina Federovici (PSD), Mărinică Dincă (PNL), Ioan Chelaru (PSD), Vasilica Miron (PNL), Ovidiu Donțu (PSD), Nelu Tătaru (PNL), Cristian Rădulescu (PNL) și Florina Jipa (PSD), nu și-au găsit vreme și pentru a discuta despre parteneriatul civil, pentru ca proiectul să intre apoi pe ordinea de zi a plenului Senatului.
Lipsa de preocupare a senatorilor se manifestă în condițiile în care la 25 octombrie, deci peste numai o lună, se împlinește termenul de adoptare tacită a proiectului de lege. Cu alte cuvinte, legalizarea parteneriatului civil va trece de Senat, prima cameră sesizată, în ciuda avizelor negative primite până acum de la comisii, dar și a criticilor din avizul Consiliului Legislativ.
Acesta să fie motivul pentru care Curtea Constituțională a amânat la 27 octombrie pronunțarea deciziei în cazul homosexualilor care cer recunoașterea căsătoriei lor în România? Avea nevoie CCR de un argument că țara noastră e pe cale să devină multisexual dezvoltată și că, iată, avansează pe calea recunoașterii parteneriatului civil?
Același Senat, care nu se grăbește să pună în dezbaterea plenului legalizarea parteneriatelor civile, păstrează tăcerea, într-un mod josnic, și asupra propunerii legislative pentru organizarea referendumului pro-familie.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.