
FOTO: descopera.ro

Pe fondul ultimelor atentate din Franța și Belgia, românii par că încep să-i izoleze pe musulmanii din țara noastră.
Dacă, în general, se vorbește despre agresiuni comise de musulmani la adresa cetățenilor din țările unde au fost primiți cu statut de refugiat, în țara noastră se pare că lucrurile încep să stea taman invers. Musulmanii încep să fie izolați de ceilalți români, probabil pe fondul asocierii islamului cu terorismul.
De curând, în metroul bucureștean, s-a petrecut următorul episod. La oră de vârf, în vagoanele pline-ochi cu oameni obosiți după opt ore de muncă și nerăbdători să ajungă acasă, două femei musulmane s-au așezat pe banchetă. Liniștite, fără să deranjeze pe nimeni. În clipa următoare, în jurul lor s-a făcut gol, la propriu. Fără să existe vreun semn de complicitate între călători, deși nu aveai loc să arunci un ac, nimeni nu s-a așezat pe locurile rămase neocupate. Cei mai obosiți dintre ei se sprijineau de bare, de tot ce găseau la îndemână, doar să nu se afle în vecinătatea acelor femei.
Din păcate, evoluția evenimentelor din ultima perioadă se răsfrânge și asupra musulmanilor din România. Dacă acum câțiva ani, cazurile de agresiune erau aproape inexistente, se pare că de la începutul lui 2016 s-ar fi petrecut trei astfel de episoade.
Asociația "Surori Musulmane" a raportat că două tinere de 18 ani, ce purtau văl islamic, ar fi fost agresate de un grup de tineri în București, pe Calea Moșilor. Cazul este cercetat și de Poliția Capitalei.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Reacția acelor oameni din metrou cred că nu e cea mai eficientă.Ideal ar fi să-i "cucerim" pe noii veniți prin bunătatea vieții noastre creștinești (ceea ce nu înseamnă să-i culcăm în pat cu nevasta iar noi să dormim pe canapea etc),la fel cum au reușit lucrul ăsta înaintașii noștii cu zecile de valuri de migratori din cea mai mare parte a Evului Mediu.Însă majoritatea noastră,a românilor,de astăzi sunt creștini doar cu numele și habar nu mai avem cum să trăim cu adevărat creștinește;am uitat de acel stil de viață când am învățăt să trăim americănește.Deci o parte din salvarea noastră (una fundamentală cred eu) este,fără ură față de străini,să reînvățăm cine suntem noi ROMÂNII (să dam naibii gărgăreala cu dacii,cumanii sau mai stiu eu ce),să fim cât mai uniți între noi,să lăsăm naibii certurile mărunte pe motive de doi bani (când dușmanul ți-a spart zidul cetății nu te mai cerți cu alde Gheorghe că alaltăieri nu ți-a răspuns la salut) și să strângem rândurile.O unitate populară nu poate fi zdobită nici prin genocid,iar exact spre această unitate trebuie să tindem noi dacă vrem să ieșim cu bine din amenințarea islamistă.
Și să nu uităm că,la vârf,suntem popor cucerit.România e țară ocupată."Statul român" e doar o administrație străină.Țara noastră e guvernată de către ambasadori străini prin marionetele politice.Adevăratul stat român nu mai există decât prin popor,adică prin noi.Deci să nu avem pretenții să ne rezolve "statul" nevoile,să nu stăm cu mâna întinsă la ocupant,că înafară de un scuipat plin de dispreț nu primim nimic de la el.Din pricina asta trebuie să apelăm cât mai mult unii la alții,să ne ajutăm cât mai mult unii pe alții și să ne sprijinim câț mai mult unii pe alții.Și să ne strângem în jurul singurei instituii a statului rămasă încă necucerită:Biserica.Să lucrăm cât mai mult cu preoții și episcopii noștrii.Să nu uităm că pe când nu aveam țară (adică exact ca acuma) preoții și episcopii se aflau de multe ori în fruntea comunităților românești.