La trecerea de pietoni din fața Ministerului Muncii, trotuarul de vizavi are bordura înaltă. Nu-i bai, ridici piciorul. Dar dacă nu-l poți ridica, dacă ești imobilizat într-un cărucior cu rotile, trebuie să mai mergi vreo zece metri, pe marginea șoselei, până când bordura coboară, pentru a nu rupe tobele mașinilor ce intră în curtea Institutului de Etnografie.
Astăzi, zeci de cărucioare cu rotile au mers pe șosea, prin fața Ministerului Muncii și Justiției Sociale, pentru ca invalizii să poată protesta în țarcul special amenajat de Jandarmerie.
La 7 august, Guvernul Tudose a dat o Ordonanță de Urgență care modifică, începând de la 1 septembrie a.c., Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Ȋn acest moment, legea prevede că „autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private care au cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private care nu angajează persoane cu handicap pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la lit. a).”
Fac excepție de la aceaste obligații instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, iar de monitorizarea și controlul respectării acestor prevederi legale se ocupă Inspecția Muncii.
Unitățile protejate autorizate, înființate în cadru unor ONG-uri, oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități care nu și-ar putea găsi altfel vreun serviciu.
Problema bordurii din fața Ministerului Muncii e una minoră, față de dificultățile cu care se confruntă acești oameni. Imaginiți-vă cum se deplasează ei iarna, când troienele sunt de juma de metru în marile orașe. Imaginiți-vă cât de greu le este să folosească un mijloc de transport în comun, la o oră de vârf. Tot ceea ce nouă ni se pare dificil, pentru ei devine aproape imposibil.
Unitățile protejate autorizate, care le oferă un loc de muncă și șansa la o viață decentă, sunt finanțate îndeosebi prin achiziționarea produselor și serviciilor lor de către acele societăți care nu angajează persoane cu handicap. Așa cum prevede legea.
Numai că Guvernul Tudose a modificat legea cu pricina, eliminând această opțiune și obligând „autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap” să plătească lunar „către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap”. Dublu față de cât era până acum. Ȋn plus, de monitorizarea și controlul respectării acestor prevederi nu se mai va mai ocupa Inspecția Muncii, ca până acum, ci ANAF.
Circa 200 de oameni, persoane cu disabilități, rude și susținători ai lor, au protestat astăzi în fața Ministerului Muncii, solicitând amânarea intrării în vigoare a OUG 60/2017 până la 1 aprilie 2018, pentru ca unitățile protejate să se poată conforma noilor prevederi, fără a pune în pericol locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități.
Și, deși protestatarii ar fi vrut să vorbească cu ministrul Muncii, Olguța Vasilescu era plecată din instituție, cu treburi guvernamentale. După o oră de scandări, o delegație a celor aflați în stradă a fost primită în minister, unde a dialogat cu o seamă de secretari de stat. Asta așa, să nu se spună că ar fi totală lipsă de comunicare, pentru că la finalul discuțiilor, delegația protestatarilor a ieșit exact așa cum a intrat.
MMJS: E „o formă de business cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundații și organizații. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse între 2 și 4,5 milioane de euro”
După ce mitingul s-a terminat, iar trotuarul de vizavi s-a eliberat de protestatari, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a emis un comunicat de presă în care precizează că „Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care Unitățile Protejate Autorizate (UPA) să fie desființate și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat. (...)
Menirea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2017 este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători. (...)
Instituțiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unitățile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială, ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități. Cu titlu de exemplu, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are un contract încheiat cu o Unitate Protejată Autorizată, pentru servicii de curățenie, contract care este menținut și după apariția OUG nr. 60/2017.
Sumele astfel colectate vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.
Concret, aceeași OUG nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale în două trepte, de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, sunt pentru copiii cu handicap grav, care primesc astăzi 106 lei/lună (23,5 euro) și vor primi 250 de lei/lună (55,5 euro) de la 1 ianuarie 2018 și încă 28% de la 1 iulie 2018, adică 500 de lei/lună (111,1 euro). Copii cu handicap accentuat, care, în prezent, au o prestație socială lunară de 79 de lei (17,5 euro) vor ajunge la 150 de lei (33,3 euro) la 1 ianuarie 2018 și 175 lei (38,8 euro) la 1 iulie 2018. Și adulții cu handicap grav vor beneficia de creșteri ale prestației sociale, de la 340 de lei (75,5 euro), la 450 de lei (100 de euro) și 500 de lei (111 euro), la i ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Adulții cu handicap accentuat, care primesc, în prezent, 272 de lei/lună (60,4 euro), vor ajunge la 350 de lei/lună (77,7 euro) la 1 ianuarie 2018 și la 375 lei/lună (83,3 euro) la 1 iulie 2018.
Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă. (...)
Concret, dintre cele 732 de unități protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilități, iar 172 au mai puțin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduc beneficii reale și persoanelor cu dizabilități. O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numite secții protejate în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.
Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilități angajate în 280 de unități protejate, în 2016 erau autorizate 732 de unități protejate cu un număr de 2021 persoane cu dizabilități angajate. În timp ce numărul unităților protejate a s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilități angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puțin de 1.000 de salariați.
Nu în ultimul rând, unitățile protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuează activități de producție, prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizează activități de intermediere de bunuri.
În plus, anvelopa financiară la care aveau acces unitățile protejate și care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilități în firme și instituții publice era de 430.305.000 lei (aproximativ 100 milioane de euro). Mai mult, dacă împărțim această sumă la cele 2021 persoane cu dizabilități din unitățile protejate vom obține valoarea de 220.150 lei, sumă reprezentând o aproximare a finanțelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilități inclusiv costul factorilor de producție. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurile patronilor care nu au dizabilități. În realitate, persoanele cu dizabilități angajate au un salariu minim pe economie, corespunzător normei de lucru fracționate cu care sunt angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundații și organizații care nu au o dizabilitate. Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 și 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale).
Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. (...)”
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.