După ce președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, în care a cerut autorităților locale și centrale să dea dovadă de „claritate morală” în onorarea celor ce au făcut parte din rezistența anticomunistă sau antifascistă, jurnalistul Claudiu Târziu a analizat declarațiile acestuia într-un editorial pentru rostonline.ro.
Autorul se întreabă care este democrația pe care o apără Klaus Iohannis și dă câteva exemple despre problemele la care președintele României ar trebui să găsească un răspuns.
„Klaus Iohannis a declarat că statul român nu mai trebuie să-i onoreze pe luptătorii din rezistența anticomunistă care s-au „îndepărtat de la valorile democratice”.
Discuția nu-i nouă, dar, dacă nu mă înșel, nici măcar Iliescu n-a îndrăznit să pună sub semnul întrebării jertfa unor români care au luptat contra comunismului, pe criterii de apartenență la „organizații nedemocratice”.
Patru ar fi problemele care îmi sar în ochi acum, rapid.
1. La ce democrație ne raportăm? Știe președintele tuturor românilor cam care era nivelul democrației în România interbelică și ce crime strigătoare la cer au fost comise în numele regimului democratic, de către autorități ale unui stat pretins democratic? Are cunoștință președintele nostru despre faptul că toți cei care au acționat împotriva regimului comunist au fost considerați antidemocrați de justiția timpului (1945-1989)? Știe cine apăra ”democrația populară”? Partidul comunist.
Din această perspectivă, mie mi se pare că oricine a ridicat glasul sau arma contra comunismului a fost un erou al democrației (puterea poporului, nu?).
2. Serviciile secrete occidentale, dar în special cele americane, au recrutat un număr de români din străinătate pe care i-au pregătit și trimis în România, ca să întărească rezistența armată anticomunistă. Acești români erau cu toții membri ai Mișcării Legionare. Să ne spună Iohannis dacă nici americanii nu mai știu ce înseamnă democrația.
3. Ce mai înseamnă rezistența anticomunistă fără 75% dintre componenții ei, care erau membri în Mișcarea Legionară și în organizația de elevi a Frățiilor de Cruce? Nu-i mai pun la socoteală pe ”cuziști” și pe alții mai mărunți (dar considerați antidemocrați), cum ar fi membrii Grupului Etnic German. Și-atunci pe cine mai celebrează statul nostru cel democrat?
4. Apropo, Klaus Iohannis a condus, pînă la accederea în funcția de șef al statului, Forumul Democrat al Germanilor din România. Iar FDGR a obținut, prin justiție, drepturile succesorale al Grupului Etnic German, adică partidul nazist al șașilor din Transilvania, condus Andreas Schmidt, fost Obergruppenführer SS. În aceste condiții, crede Iohannis că e îndreptățit să dea note de democrație cuiva?”, a scris Claudiu Târziu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.