Jurnalistul Cătălin Sturza scrie că este bine ca românii să-și amintească de greșelile din trecut, dar se întreabă cum se face că aceia care înfierează participarea României la Holocaust susțin, în același timp, „Holocaustul mut” asupra copiilor nenăscuți. Punctul de vedere vine în contextul lansării noului film al lui Radu Jude, despre care regizorul a spus că trebuie să scoată „bârna din ochii noștri” în ceea ce privește participarea României la cel de-al doilea Război Mondial.
„Este un curent acela de a-ți face autocritica pentru greșelile istoriei – și de a vorbi, din nou și din nou, despre problemele morale ale trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat. Dar când vom ajunge, sau vom ajunge oare să vorbim despre problemele morale ale prezentului?
Un tânăr regizor care face un film despre participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial spune că trebuie să începem prin „a scoate bârna din ochiul nostru”. E important, sunt de acord, să vorbim despre sutele de mii de evrei pentru a căror moarte sau suferință România se face, direct sau indirect, responsabilă în timpul Holocaustului. Dar despre milioanele de copii pentru a căror moarte toți ne facem în mod direct sau indirect responsabili în timpul Holocaustului mut, pe care-l trăim chiar acum, pe care-l trăim în continuu de la Cel De-al Doilea Război Mondial încoace, când vom ajunge să vorbim – și când vom avea curaj să vorbim? Holocaust mut căruia îi cad victime cei mai tineri și mai slabi membri ai umanității, uciși tocmai de cei care ar trebui cel mai mult să îi protejeze, uciși de propriii părinți, cu complicitatea societății și a Statului? Holocaust mut căruia îi cad victime cu predilecție fetițele, într-un gendercid care nu are precedent în istorie? Holocaust mut căruia îi cad victime copiii cu handicap, copiii cu sindrom Down, descriși de cei care ajung să-i cunoască, tot mai puțini în ziua de azi, drept ființe umane cu un suflet imens, ființe iubitoare și mai puțin înclinate spre răutăți gratuite decât noi, ăștilalți, care ne considerăm „normali” și fără handicap?
Și, culmea, mulți dintre acești tineri care înfierează (pe bună dreptate, de acord) crimele comise de români în timpul Holocaustului promovează cu multă veselie Holocaustul mut – numind avortul la cerere „drept de a alege” și „igienă reproductivă”. Pe cât de mare e sentimentalismul celor care folosesc astfel de eufemisme malefice, pe atât de mic le e curajul și pe atât de mică le e onestitatea”, scrie Sturza pe facebook.
Acesta se mai întreabă cum este posibil să critici sclavia, dar să te „bucuri” de pornografie sau traficul de ființe umane.
„Alți tineri se revoltă că standul Ambasadei SUA de la Bookfestul de anul acesta „glorifică veranda unei plantații” și „celebrează sclavagismul american” (ah, neolimba!) Nu știu dacă stilul antebellum, care e o combinație de elementele neoclasice și elemente grecești, poate fi asociat în vreun fel cu sclavia. Dar să zicem că ar fi așa – ok, sunt de acord că important să vorbim despre suferințele milioanelor de negri care au muncit ca sclavi, timp de aproape două secole, pe plantațiile americane. Dar despre suferința milioanelor de femei care sunt, chiar în acest moment în lume, victime ale traficului de ființe umane și ale sclaviei sexuale, sclavie care e încurajată de și al cărei principal client este industria pornografiei, când vom ajunge să vorbim – și când vom avea curaj să vorbim? Sclavie sexuală căreia îi cad victime femei și fetițe din țări sărace, sclavie sexuală căreia îi cad victime copii – și care nu ar fi deloc atât de prolifică dacă industria pornografică nu ar avea atât de mulți consumatori și chiar lăudători?
Și, culmea, mulți dintre acești tineri care înfierează (pe bună dreptate, de acord) abuzurile și crimele comise de americani în timpul Sclaviei negre promovează, fie pe față, fie în grupurile de prieteni pornografia – numind-o o manifestare „sănătoasă” a sexualității. Pentru că, nu-i așa, nu ar fi cool dacă nu ar numi orice manifestare a sexualității și orice formă de hipersexualizare drept „sănătoasă”. Iar când nu o promovează tac, tac asurzitor în privința ei. Pe cât de mare e sentimentalismul celor care folosesc astfel de eufemisme siropoase, pe atât de mic le e curajul și pe atât de mică le e onestitatea”, notează Sturza.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.