"Unii dintre semnatari au părăsit această lume, alții, însă, sînt în viață", scrie Ion Spânu. "Au semnat acest Memoriu prin care cereau eliberarea lui Gogu Rădulescu, considerat nr. 2 în conducerea PCR, pentru că le-a oferit lor unele avantaje în timpul comunismului. Nu insistăm aici în analiza acestui demers sau a ipocriziei care stă în spatele lui. Ne uimește însă că numele acestor intelectuali nu se regăsește pe nici una dintre Petițiilelansate în apărarea lui Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Vintilă Horia, mitropolitului Basarabiei Visarion Puiu și a altor martiri ai închisorilor comuniste!", se scrie în Cotidianul, unde se publică și mai multe documente.

Dar cine a fost Gogu Rădulescu? "Gogu Rădulescu e singurul nomenclaturist cu amintirea celebrată prin numele unei străzi. Strada Ministru Gheorghe Rădulescu se află într-un sat aproape de București, numit Comana", informează istoricul Lavina Betea în Jurnalul Național, afirmând că "însăși istoria disidenței românești își fâlfâie umbra prin casa demnitarului". Doamna care ține cheile casei "și-i amintește ca oaspeți statornici ai demnitarului comunist pe actorii Ion Caramitru, Valeria Seciu, Amza Pellea și Florin Piersic, muzicienii Dan Grigore și Gheorghe Zamfir, scriitorii Nicolae Manolescu, Zigu Ornea, Mircea Dinescu, Marin Sorescu și Augustin Buzura, istoricul Cristian Popișteanu cu soția Adina Darian, chirurgul Setlacek și doctorul oculist Boeraș. Ascultau muzică, citeau literatură și discutau. Lăudate de musafiri erau și poemele Dorinei Rădulescu. După moarte i-au ridicat în curte statuie". Între ei s-au numărat și "disidenții" Romulus Rusan și Ana Blandiana, care în prezent și-a transformat casa de vacanță în "Casă Memorială" a comunei.

Mutarea cuplului Blandiana-Rusan în Comana este descrisă astfel într-un interviu din Adevarul (17.09.2011): "După cutremurul din ’77, când blocul nostru a căzut și soțul meu a fost îngropat sub dărâmături și a fost scos printr-o adevărată minune – am închiriat o casă la țară, în Comana, un sat aflat la 40 de kilometri spre Giurgiu”. Cu toate acestea, în jurnalul său, scriitorul Constantin Mateescu (Vol III) îi da din nou de gol "lacunele”. Luni, 19 iunie 1978, Mateescu s-a întâlnit cu Romulus Rusan la Uniunea Scriitorilor, unde a avut loc următorul schimb de replici: "Rusan îmi spune că dacă am 30 de mii de lei pot cumpăra o casă convenabilă în jurul sau apropierea Bucureștilor cum a făcut chiar el cu Blandiana. Din nefericire, n-am.", consemnează, sec, Mateescu.  Încercând să aflăm adevărul s-ar putea să nimerim pe la mijloc – nici închiriere, nici cumpărare -, având în vedere că respectivă căsuță, întâmplător, era chiar cea de lângă reședința de la țara a membrului CPEx al CC al PCR și președinte al Curții de Conturi, celebru Gheorghe "Gogu” Rădulescu, un personaj de care cei doi vor rămâne legați toată viață. Gogu Rădulescu, considerat de specialiștii în informații drept agentul NKVD, ulterior KGB, care a avut misiunea de a o controla și influența pe Elena Ceaușescu în direcțiile dorite de Moscova, avea să dezvolte la Comana o adevărată "lojă” de literați și artiști care se învârteau în jurul lui și a soției sale, Dorina Rudich, ce avea veleități de scriitoare (apud. V Tismăneanu).

Generalul SRI (r) Aurel Rogojan afirmă că Ștefan Andrei, cunoscutul ministru de Externe din perioadă comunistă, se afla în conspirația anti-Ceaușescu împreună cu Gogu Rădulescu ("Jurnalul National", 27.12.2010). Ștefan Andrei îl contrazice însă, într-un dialog cu jurnalistul  Viorel Patrichi:

"Una din variante o prezintă Rogojan. El spune că grupul de la Comana – știu și eu de la o femeie…
– Ana Blandiana?
– Nu contează… Mai mergeau și alte femei. Se vedea că în funcțiile executive – zice Rogojan – să fiu eu și Gogu Rădulescu. Eu nu aveam relații cu grupul de la Comana. Nu am fost niciodată acolo. Cu Gogu Rădulescu aveam relații bune, dar știam că el este iudaizat. A trăit cu o evreiecă. Tatăl lui era lăutar țigan și maică-sa era cântăreață rusoaică. Nevasta lui era evreică. Iar fratele lui era violoncelist la Filarmonica de Stat.”

Într-un alt interviu cu Ștefan Andrei, fostul ministru de Externe ceaușist avea să afirme fără ocolișuri: "Valeria Seciu și Ana Blandiana erau amantele lui Gogu!”. Dintre "cenacliștii” de la Comana nu lipseau Nicolae Manolescu, Zigu Ornea si Mircea Dinescu, amintește cercetătoarea Lavinia Betea ("Jurnalul National", 19.05.2010).

Vladimir Tismăneanu, el însuși un "disident” nomenklaturist, îl descria astfel pe binefăcătorul Anei Blandiana: "Magnatul comunist Gheorghe (Gogu) Rădulescu s-a născut în 1914 și a încetat din viață, adăpostit la Căminul Comunității Evreilor, în 1991. Soția sa, Dorina, cu veleități scriitoricești, fusese evreică (născută Rudich), înrudită cu marele poet B. Fundoianu (Benjamin Fondane). După plecarea (eliminarea) din conducerea PCR, sub varii pretexte, a unor Alexandru Bârlădeanu (în 1968), Ion Gheorghe Maurer (în 1974) și Leonte Răutu (în 1981), Nicolae și Elena Ceaușescu s-au bizuit pe Gheorghe Rădulescu ca simbol al continuității istorice a comunismului din România” (Contributors).

Această situație demonstrează încă o dată de ce Legea 217/2015 trebuie revizuită.