Acum nici doua săptămâni, Curtea Constituțională a Germaniei, a respins o tentativă a partidului ecologist sexo-marxist (Verzii) de a forța un vot parlamentar cu privire la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, ce dorea un vot înaintea alegerilor federale din septembrie a.c. Astăzi însă, Germania a deschis legal calea căsătoriilor și adopțiilor pentru cuplurile homosexuale, chiar prin votul „conservatorilor” din CDU, partidul condus cu mână de fier de fiica unui pastor protestant din Est, doamna Merkel.

Speriată și presată de alegerile care vin, în care principalele partide de opoziție aveau ca principală temă de atac căsătoria „pentru toți”, Merkel a permis zilele trecute creștin-democraților progresiști (oximoron!) să voteze eliberați de linia partidului, alături de partidele de stânga. Practic, s-a repetat oarecum scenariul din Marea Britanie, când „conservatorul” Cameron însă a inițiat legea căsătoriilor homosexuale cu ajutorul laburiștilor, riscând ruperea partidului. Totul a fost făcut strict pentru ca CDU sa rămână la putere după alegeri iar Merkel să-și conserve poziția de Cancelar, precum și ca să poată face majoritate cu unul dintre partidele stângii.

Care este totuși miza, întrucât în Germania, prin parteneriate, homosexualii aveau deja aceleași drepturi ca și cuplurile heterosexuale? Toată vânzoleala politică este făcută strict pentru aprobarea adopțiilor de copii de către cupluri formate din persoane de același sex, care nu se poate face decât prin instituționalizarea „căsătoriei” homosexuale.

Observați va rog pașii: întâi este validat juridic parteneriatul homosexual, apoi se trece la nivelul următor: este ceruta căsătoria pentru ca homosexualii să poată forma "familii" ce pot lua copii în adopție, chiar dacă este călcat în picioare dreptul natural al unui copil de a avea o mamă și un tată, ceea ce-i dă un cadru psihologic ce-i conferă echilibru interior de-a lungul întregii vieți. 

Menționez din nou faptul ca „familia” homosexuală nu a existat niciodată în istoria umanității, nici măcar în antichitatea păgâna, când relațiile homosexuale erau acceptate social.

Problema este că Germania înseamnă de facto, la această oră, Uniunea Europeană, iar președintele Klaus Johannis, care s-a antepronunțat pe tema Referendumului constituțional, este complet lipsit de capacitatea de a lua decizii care să corespundă voinței poporului pe care îl reprezintă. Faptul că are o consilieră de natura Sandrei Pralong, cea care a implementat Fundația Soros în Romania și este cureaua de transmisie dintre rețeaua creata cu banii acestui dement mesianic și președinție, spune totul.

În acest context, cu o Germanie în imersie LGBT-progresistă, singura șansă pentru Țară ca să își păstreze identitatea creștină este să facă o alianță conservatoare cu țările din Est care se opun invaziei ideologice ce devastează lumea, Corectitudinea Politică fiind cancerul care sufocă viul societăților de azi.

Ce personalitate politică avem care să ridice steagul apărării identității acestui popor credincios? Niciuna care să fie în vârful cercurilor de putere, PSD și PNL fiind în curs de demantelare, iar USR devenind, după înlăturarea ambiguului Nicușor Dan și a Clotildei Armand, partidul de stânga progresistă visat de cei care au fost în spate și au finanțat acest proiect, corporato-globaliștii, ce se sprijină pe serviciile secrete autohtone, aservite proiectului de aglutinare mondială și de control al populației.

Singura redută de rezistență este societatea civilă autentică, inițiatoarea proiectului de modificare a Constituției care a strans peste 3 milioane de semnături și a fost validată de instanțele juridice și legislative ale Statului, precum și Biserica Ortodoxă majoritară, alături de celelalte culte creștine, dar și cu credincioșii mozaici și musulmani.

Pentru creștini mai ales, este un strigăt de mărturisire într-o lume secularizată aflată în implozie. Doar Estul Europei, imunizat de trecerea prin barbaria utopiei criminale comuniste, mai ține încă steagul civilizației iudeo-creștine, cea în care s-a dospit weltanschauung-ul Bătrânului Continent.

Referendumul constituțional este cel mai mare proiect de solidaritate națională creștină din istoria modernă a României! Iar acum, este rândul generației noastre de a striga: „Pe aici nu se trece!”, întrucât prezervarea Familiei naturale nu se poate negocia decât cu riscul de a aneantiza însăși esența firii umane.