Florin Bădiță spune că și-a început cariera de activist în 2006, când un proiect legislativ urma să interzică insultarea unor simboluri.

„Prima oară când m-am implicat activ a fost în 2006 când se dorea modificarea legii în așa fel încât să se interzică unele simboluri. Nu mai aveai voie să porți, de exemplu, o cruce întoarsă sau alte simboluri de genul, pentru că acestea puteau fi considerate ofensatoare pentru biserică. A fost primul moment în care mi s-a părut că mi se încalcă libertatea. După aceea, biserica putea să spună că și alte lucruri sunt ofensatoare și să interzică tot mai multe lucruri. Era ca un pumn în gură. Cred că Remus Cernea a organizat atunci un manifest  în cadrul căruia a chemat zece trupe care au susținut un concert. Atunci m-am implicat pentru prima dată ca voluntar și am ajutat distribuind afișe, flyere. După ce am făcut noi asta, la câteva luni, propunerea de lege a fost respinsă”, spune el pentru Transilvania Reporter.

Florin Bădiță este cunoscut opiniei publice după ce în 2015 a făcut publică o listă de siteuri incomode pentru discursul mainstream, despre care ActiveNews a scris aici. În zelul său, acesta a expus și datele personale ale celor care dețin acele siteuri, încălcând legea 677/2001 privind datele cu caracter personal.

Alături de Bădiță, Forbes a mai premiat, printre altele, și două tinere islamice, dar și un activist maghiar pe nume Andras-Fekete Gyor. Acesta, ca și Bădiță, este un activist civic, adept al „societății deschise”(Open Society).