A fost doar o nenorocire ce se putea întâmpla oricând și oriunde sau a fost o tragedie pusă în scenă de niște minți criminale? Oricare ar fi concluzia anchetatorilor și verdictul instanțelor, această întrebare nu va dispărea niciodată. Și nu doar pentru că „a fost nevoie să moară oameni” ca să se schimbe un guvern, ci și pentru că incendiul din Club Colectiv este suma unor coincidențe blestemate, înșiruite ca într-un efect de domino. Sunt amănunte care, puse unul lângă celălalt, creează șirul întâmplărilor. Sunt exact acele detalii în care diavolului îi place să se ascundă. 

Vă vom dezvălui, începând de azi, toate neregulile și inadvertențele pe care le-am descoperit, analizând cauza producerii incendiului din Club Colectiv. Vom folosi informațiile oficiale, apărute în referatele procurorilor care instrumentează acest caz, dar și informații pe surse și fotografii.    

Dacă ai fi o minte diabolică, ce dorește și poate să pună în scenă o tragedie, ce context ai alege? Un loc aglomerat, la o oră de vârf. O zi în care, prin tradiție, toată lumea petrece. Ziua de vineri e ideală. Iar o vineri ce precede Hallowenul este perfectă. Locul potrivit e acela unde intrarea liberă garantează, din start, aglomerația. Așa cum a fost și Club Colectiv în seara zilei de 30 octombrie 2015. O planificare minuțioasă necesită însă timp.

Din referatele procurorilor reiese că ideea folosirii artificiilor în Club Colectiv ar fi venit cu doar câteva ore înainte de începerea concertului. „Am fost contactată de Adrian Rugină, pentru a realiza efecte speciale în clubul Colectiv, cu o săptămână înainte, cu ocazia concertului trupei Goodbye to Gravity. În concret, am convenit să realizăm un efect de CO2 (n.r. - pentru efectul scenic de «abur rece»)”, le-a declarat anchetatorilor Niță Daniela Ioana, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists. „Realizarea efectelor pirotehnice a fost stabilită în urma unei alte convorbiri telefonice. Răspunsul meu la solicitare a fost mereu pozitiv, și că voi trimite vineri pe 30.10.2015 doi băieți la club pentru a se consulta cu privire la detaliile tehnice ale efectelor pirotehnice ce vor fi folosite. Cu o seară înainte (n.r. – 29 octombrie), am făcut o ședință, la care au participat Moise Marian, Zaharia Viorel (n.r. – cei doi pirotehniști care au instalat artificiile), N. Alexandru și Beșcu Florin (n.r. – șoferul firmei), și am stabilit ordinea în care se vor desfășura activitățile din ziua respectivă. (...) Colegii mei au luat unitățile de CO2 din depozit de la Drumul Sării. Eu, împreună cu Marian Moise am stabilit să fie folosite și artificii, pe care urmau să le coreleze cu membrii trupei”, declară Niță Daniela Ioana.

Ȋn ziua de 30 octombrie, după ora 13:00, Zaharia Viorel și Moise Marian, aflați într-o mașină condusă de Beșcu Florin, au ajuns la depozitul firmei. Aici, după cum le-a declarat anchetatorilor Beșcu Florin, „există o cameră unde depozităm artificiile de mici dimensiuni. Din această cameră Marian Moise a luat artificiile necesare pentru evenimentul de la Colectiv și le-a pus în trusa cu scule (cutie din aluminiu) pe care noi o denumim «case».” 

De acolo, cei trei au plecat înspre Club Colectiv. Zaharia Viorel susține că „atunci când eram în drum spre club, Niță Daniela Ioana ne-a sunat să ne transmită că Rugină Adrian a solicitat să fie instalate și artificii cu ocazia spectacolului. Când am plecat către club, artificiile erau deja în mașină. Nu știu cine le-a pus acolo. Este posibil să fi fost puse acolo de Moise Marian, care să fi știut că Rugină Adrian a solicitat artificii.”

Adrian Rugină, reprezentantul firmei DigiDream (formația Goodbye to Gravity), a murit în incendiu. El nu mai poate face niciun fel declarații. Angajații de la Golden Ideas Fireworks Artists, care au șters din calcultoare toate documentele ce aveau legătură cu Club Colectiv, susțin acum că nu ar fi existat niciun fel de contract încheiat cu DigiDream, pentru focul de artificii din seara de 30 octombrie.

Artificiile n-au fost însă o decizie luată în ultimul moment, așa cum reiese din referatele procurorilor și din declarațiile celor audiați de ei. Evenimentul din  din Club Colectiv a fost mediatizat încă din 15 septembrie 2015, când se spunea: „Concertul va beneficia de un show de lumini special conceput, precum și de efecte pirotehnice și decoruri special create pentru a reda atmosfera SF a artwork-ului.” 

De altfel, informația despre folosirea efectelor pirotehnice apare și în postarea de pe pagina oficială de facebook a Clubului Colectiv, din 22 octombrie 2015 (v. foto 1)

 

„În jurul orei 14:00 -15:00 am ajuns la club Colectiv unde ne-am întâlnit și cu N. Alexandru (n.r. – un alt angajat al firmei Golden Ideas Fireworks Artists). Toți patru am descărcat materialele pentru eveniment respectiv cutia case, două butelii de CO2 și două jeturi aferente acestora pe care le-am introdus în club fără a discuta în acel moment cu vreun reprezentant din partea organizatorilor”, declară Beșcu Florin.

Zaharia Viorel: „La Colectiv, am rămas eu cu Moise Marian. (...) Ne-am hotărât să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei. (...) Am montat câte 4 artificii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii. Artificiile au fost montate separat, 2 cu 2 alăturate, lipite una de alta. Artificiile se acționau la aceeași comandă, fiind legate în serie. Prima jerbă a fost prinsă cu colier autoblocant. Așa am procedat la toate cele 4 buchete. Sus  (artificiile) erau instalate la maxim 3 metri de sol. Sistemul de acționare era o cutie dreptunghiulară, de culoare neagră, pe care o denumim pupitru de comandă, care se poate folosi și cu telecomandă.”

Beșcu Florin susține, la rându-i, că „artificiile erau montate pe stâlpii pasarelei tehnice (câte patru pe fiecare stâlp; grupare de patru aranjate două câte două la nivele diferite; artificiile erau prinse de stâlpii pasarelei cu șoricei din plastic)”.

Cele 8 tuburi de artificii folosite în timpul spectacolului au fost găsite în interiorul Clubului Colectiv după incendiu, cu ocazia cercetării la fața locului. Deși tuburile sunt din carton, iar zona scenei, în care au fost găsite, se afla sub tavanul fals din lemn, care s-a aprins ca o torță.  

Tubul 1 era întreg și se afla pe podea la o distanță de 15 cm față de colțul stânga al scenei și la 40 cm față de aliniamentul stâlpului stâng de susținere a pasarelei tehnice. La baza acestui stâlp au fost găsite Tubul 2 (la o distanță de 5 cm față de latura anterioară a stâlpului și la 32 cm față de verticala scenei) și Tubul 3 (în zona dintre stâlp și scenă, la aprox. 24 cm față de verticala acesteia). În aceeași zonă a fost găsit Tubul 4, aflat la 18 cm în spatele stâlpului pasarelei tehnice și la 50 de cm față de verticala scenei. Pe partea dreaptă a scenei au fost descoperite Tubul 5 (la 158 cm față de marginea anterioară a scenei și la 25 cm față de marginea dreaptă a scenei) și Tubul 6 (la 30 cm față de marginea anterioară a scenei și la 23 cm față de marginea din dreapta a scenei). Erau încă întregi, dar prezentau urme de distrugere, fiind înnegrite de funingine. 

Pe podea, în dreapta scenei, la baza stâlpului metalic, la 150 cm față de colțul acesteia și la circa 40 cm de verticala scenei, a fost găsit Tubul 7. Ȋntreg, utilizat, cu urme de distrugere și înnegrit de funingine. La baza stâlpului, la circa 15 cm în fața acestuia și la circa 125 cm față de marginea scenei a fost descoperit Tubul 8, întreg, utilizat, cu urme de distrugere și înnegrit de funingine. 

Sunt tuburile despre care Zaharia Viorel spune că le-a prins de stâlpii scenei cu coliere autoblocante. 

Mergând pe traseul firelor ce pleacă din panoul de comandă prin care erau declanșate artificiile, anchetatorii au descoperit că două dintre ele duceau pe stâlpul stâng al pasarelei tehnice. Pe acest stâlp, la înălțimea de 30 cm (U1), 50 cm (U2) și 80 cm (U3), se aflau fragmente de bandă adezivă, parțial carbonizată, ce prezintă pe partea adezivă armătură din fibră. Elementul U3 fixa o legătură de cabluri, respectiv două fire ce duc la panoul de comandă elemente pirotehnice, nefiind conectate la acesta, și alte două fire ce duc către borna nr. 3 de la panoul de comandă, fiind conectate la acesta. 

Pe stâlpul stâng al pasarelei tehnice, la o înălțime de 2,10 metri, a fost descoperit un fragment de colier autoblocant parțial topit. Tot pe acest stâlp, pe bara din spate, la înălțimea de 2,20 metri, a fost găsit un fragment de bandă adezivă, parțial carbonizată, ce prezintă pe partea adezivă armătură din fibră. Pe legătura de cabluri ce merge pe stâlpul din dreapta al pasarelei tehnice, la aproximativ 1 metru de capăt, a fost descoperit un colier din plastic, parțial carbonizat, atașat de un fir.

Ȋntre pasarela de metal a scenei, pe stâlpii căreia au fost montate artificiile, și stâlpii din beton, acoperiți parțial cu burete fonoabsorbant, era o distanță de 3,8 m. Informația apare în referatul procurorilor. „Din câte am aproximat eu, între locul unde le-am montat (artificiile) și stâlpul de susținere era o distanță de aproximativ 4 metri”, declară și pirotehnistul Viorel Zaharia.

Jerba de artificii are o înălțime maximă de 3 m. Cum a fost posibil ca scânteile să ajungă la burete, aprinzându-l? Conform referatului procurorilor, „jerbele incandescente propulsate orizontal, respectiv oblic, s-au intersectat și s-au autopotențat reciproc, astfel încât gazele expulzate și particulele inflamabile s-au cumulat, realizându-se astfel impactul cu stâlpul de susținere pe care era atașat burete antifonant.”

Ȋnsă cei doi stâlpi nu sunt poziționați față în față.

 

 

Viorel Zaharia susține: „Am montat artificiile în așa fel încât jetul de foc să vină spre interior, și să nu atingă stâlpul de susținere. (...) Am aranjat artificiile oblic, spre interiorul scenei”. Cu alte cuvinte, deși inițial pirotehnistul susține contrariul, artificiile au fost orientate de el în direcția buretelui. Dacă tuburile ar fi rămas în planul perpendicular pe stâlpul unde erau montate, jerba de scântei n-ar fi putut atinge buretele. 

Ca pirotehnist, trebuie să fii ori inconștient, ori rău intenționat, ca să nu realizezi că pe traiectoria jerbei de artificii pe care te pregătești să o aprinzi apare un material inflamabil. „Nu am analizat din ce era alcătuit stâlpul de susținere și nici nu am remarcat buretele fonoabsorbant”, declară pirotehnistul Viorel Zaharia. Apoi revine și adaugă: „Am văzut că pe stâlpii de susținere este amplasat un burete, dar nu m-am apropiat să văd din ce material este buretele respectiv. Nu am văzut prea bine tavanul, erau doar niște stinghii din lemn. Nu am pus mâna pe buretele de pe stâlpii, nu știu din ce material era. Nu am știut că este burete, am văzut că este doar un material.”

E doar o eroare umană, una dintr-un lung șir, vor concluziona anchetatorii. Greu de crezut. Pentru că în ziua acelei tragedii, Marian Moise (n.r. – celălalt pirotehnist care a instalat artificiile) i-a spus șoferul firmei, Beșcu Florin, conform declarației acestuia, „că stâlpii erau înveliți în material de antifonare”.

VA URMA: Ce fel de artificii au fost folosite în Club Colectiv