Un post de radio pirat, care transmitea idei extremiste, a fost identificat de specialiștii Direcției Regionale Timiș a ANCOM în imediata apropiere a Timișoarei. Acesta emitea neautorizat pe frecvența 107,3 MHz dintr-o locuință particulară situată în localitatea Giroc.

Cu ajutorul unei antene poziționată discret între două case de tip duplex, era preluat și retransmis de pe internet programul Radio Padania din Italia, care propagă ideile grupării extremiste Liga Nordului. Emisia acoperea o bună parte din sudul Timișoarei.

În baza informațiilor celor de la ANCOM, Poliția Timiș a obținut un mandat de percheziție pentru locația de unde se emitea ilegal și a depistat un italian în vârstă de 58 de ani care a recunoscut că el a pus la cale transmisia. Toate echipamentele au fost confiscate, iar bărbatul s-a ales cu o amendă de 5.000 lei în baza legii audio-vizualului.

Banatul a devenit în ultimii ani o țintă predilectă a mediilor care propagă idei extremiste, ce atentează la ordinea stabilită prin tratatele de pace de după primul război mondial. În mediul virtual, propaganda atinge cote extrem de ridicate prin intermediul unor grupări care pretind că urmăresc "binele Banatului” și promovează, mai mult sau mai puțin voalat, idei secesioniste. Printre militanți se regăsesc adepți ai formațiunii ungare Jobbik și ai secesiunii așa-zisului "ținut secuiesc".

Aceeași practică funcționează și de cealaltă parte a graniței, în provincia autonomă Voivodina, de care aparține aproximativ o treime din Banatul Istoric. În ultimii ani, medii care propagă idei asemănătoare forțează obținerea independenței Voivodiniei față de Serbia.

La sfârșitul primului război mondial, Banatul a fost teatrul unor încercări de păstrare a zonei în sfera nucleelor de putere maghiară și germană. Elitele maghiare proclamau atunci "Republica Banat”, o entitate statală formală, ce urma să funcționeze în sfera de influență a Budapestei. Doi ani mai târziu, un proiect al șvabilor, privitor la instalarea unui stat dunărean cantonal care urma să cuprindă Banatul și Voivodina sârbească, a fost respins la masa tratativelor de după război.

Ambele proiecte fuseseră respinse ferm și imediat de români și de sârbi, care alcătuiau majoritatea populației în Banat. Potrivit tratatelor de pace, aproximativ două treimi din provincie s-au unit cu România, o treime le-a revenit sârbilor, iar o mică parte a fost cedată Ungariei. Printre liniile directoare ale propagandei făcute de mediile extremiste, cu ușurință se indentifică încercarea de reactualizare a proiectelor respinse în cadrul tratatelor de pace de după primul război mondial.