Bucureștiul are o hartă de impact la cutemur. Specialiștii de la Măgurele au făcut o simulare pentru un seism devastator și au ajuns la concluzia că zona de nord va fi cea care va prelua cel mai puternic șocul. Pe baza hărții se poate stabili și cel fel de clădiri pot fi construite în „zonele roșii”.

După 10 ani de muncă, specialiștii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru București, potrivit Digi 24.

Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste7,5 - produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul și estul orașului. Cei mai expuși ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviației și Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud și sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.

„În zona de nord ar trebui să avem o accelerație mai mare. În funcție de geologia locală a municipiului București s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilație diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde”, explică directorul INFP, Constantin Ionescu.

„Verdele ăsta e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectați clădiri mai mari de 14 nivele”, spune Gheorghe Mărmureanu, seismolog.

Pantelimon, unul dintre cartierele-dormitor ale Capitalei, este în zona roșie pe harta risculului.

„Ne este teamă, dar blocul a mai trecut în 77 prin cutremur și nu a fost afectat. S-a facut consolidare până la etajul 3 la scările afectate”, spune un localnic.

Seismologii au identificat două probleme în Capitală.

„Atunci când se proiectează de-a lungul Dâmboviței, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline”, spun e Constantin Ionescu.

„În București nu ai voie să proiectezi structuri din oțel pentru că sunt foarte flexibile, exact ce n-ai voie aici”, spune Gheorghe Mărmureanu.

În ultimii ani, nordul orașului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La Aurel Vlaicu sunt cele mai multe clădiri înalte din București. 250.000 de angajați lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.

„Un bloc de aceeași natură, care este construit în zona de nord, s-ar putea să se comporte și să aibă avarii mai mari decât un bloc care este construit în zona de sud. Asta nu înseamnă că blocul a fost mai prost construit în nord și mai bine în sud. Este tocmai acest rezultat a comportării diferite a solului”, explică Dragoș Mohanu, inginer structurist.

Deși harta nu schimbă legile de construcție, arhitecții spun că țin cont de aceaste calcule atunci când proiectează clădiri mai înalte de 45 de metri.