Departe de mine gândul de a insinua ceva. Dar prea aproape coordonatele cifrice ale situației, ca să nu le pun în rândurile astea.

Nu trece săptămâna să nu auzim noi știri alarmante despre valul de refugiați care asaltează Europa. Multă dramă, tensiune crescândă, întrebări tot mai numeroase. Pe lângă ele, câte o socoteală ce cade între matematica simplă și tentația gândirii geo-strategice.

Avem și certitudini. Printre altele, că măsurile ferme pentru oprirea afluxului întârzie, că principala rută de acum doi ani (peste Mediterana, spre Italia) a fost schimbată în favoarea celei grecești, că majoritatea covârșitoare a migranților pleacă pe această rută din taberele de refugiați de pe teritoriul Turciei. Sau că Grecia, zdrobită de situația economică și socială proprie, e aproape sufocată de acest val. Și că odată ce părăsesc taberele din Turcia, migranții pot fi considerați orice, mai puțin refugiați!

Toate acestea alcătuiesc un cadru al cărui cuvânt de ordine este mai degrabă confuzia. Tocmai de aceea, întrebându-te cu ce anume avem defapt de-a face, ești tentat să observi și să calculezi lucruri mai puțin vizibile la prima vedere. Ca de exemplu faptul că principala cale pe care pornește dinspre Turcia spre Europa valul de migranți o reprezintă Balcanii. O zonă stăpânită pentru câteva secole de imperiul otoman, care a lăsat aici amintiri încă vii și urme adânci. Printre altele, importante comunități musulmane.

Știați că în Republica Macedonia, al doilea stat de pe ruta actualei "descălecări” musulmane, 33,3% din populație este alcătuită din musulmani? Sunt estimările făcute de CIA. Potrivit acelorași estimări, realizate în iulie 2015, populația micuțului stat din inima Balcanilor se ridică la 2 096 015 locuitori. La vest și nord-vest, fostul stat iugoslav se învecinează cu Albania și Kosovo, predominant musulmane. La nord cu Serbia, mai precis cu regiunea Preșevo, unde traiește o importantă comunitate musulmană. Ceva mai sus se află Bosnia-Herțegovina, din a cărei populații aproape o treime este de asemenea musulmană. Iar la est, Macedonia are frontiera pe sudul Bulgariei, acolo unde e în plină expansiune demografică o altă comunitate musulmană, care atinge deja aproximativ 10% din populația țării vecine și nouă.    

Sunt doar aspecte. Matematici simple, calcule făcute pe "ceață deasă”. Le-aș mai adăuga doar că în taberele din Turcia cea cu 80 de milioane de locuitori și aflată în constantă creștere demografică spre deosebire de vecinii săi balcanici, staționează, deocamdată, peste 2,6 milioane de refugiați. Iar pentru a răsturna peste noapte majoritățile și status-quo-ul unui stat de dimensiunea Macedoniei nu e nevoie nici de o cincime dintr-o astfel de sumă.

Până să îmi fac griji despre cum i-or integra nemții pe migranții pe care i-au chemat în Europa, mai degrabă încep să mă ingrijorez asupra a ceea ce se întâmplă prin Balcani ca urmare a fenomenului. Nu de alta, dar e mai prin vecini. Iar Balcanii au proasta tradiție de a se transforma în butoi cu pulbere aprinsă de alții din când în când. Chiar așa...oare o exista un tablou de comandă al acestui fenomen migraționist? Dar "la butoane” cine o fi și ce o vrea? Mă întreb și eu, ca pe vreme de ceață...