Discuția despre posibila impozitare a unor venituri ale Bisericii a dus cu gândul la modul în care cultele sunt finanțate în țările Uniunii Europene.

Un studiu realizat de Reprezentanța Patriarhiei Române de la Bruxelles și citat de Orthonews arată că în toate țările Uniunii Europene, "cultele asumate de stat (recunoscute sau înregistrate) beneficiază cel puţin de toate avantajele acordate organizaţiilor non-profit: statele nu percep impozit pe lăcaşurile de cult, donaţiile făcute cultelor nu sunt taxate, iar personalul clerical beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe şi impozite, pentru facilitarea misiunii sale".

De asemenea, "În toate ţările cuprinse în studiu, donaţiile directe - chetele, colectele, plăţile făcute cu ocazia serviciilor religioase - nu sunt impozitate, iar sumele primite de personalul de cult din aceste fonduri nu sunt nici ele impozabile".

În Belgia, de exemplu, "Constituţia prevede plata integrală a salariilor şi a pensiilor pentru personalul de cult din bugetul de stat, precum şi o serie de subvenţii pentru acoperirea utilităţilor legate de spaţiile de cult". De asemenea, autoritățile locale pot pune la dispoziție locuințe de serviciu și participă a acoperirea deficitului entităţii juridice destinate să gestioneze patrimoniul material al comunităţii parohiale. Cultele pot solicita, de asemenea, ajutor material pentru construcţia şi renovarea clădirilor proprii.

În ceea ce priveşte proprietăţile imobiliare ale cultelor recunoscute, nu se percepe impozit pe venitul provenit din exploatarea lor. Nu se plăteşte impozit nici pe imobilele (sau părţile din imobil) destinate celebrării cultului. Restul reglementărilor fiscale sunt identice celor aplicate asociaţiilor fără scop lucrativ.

În Danemarca, Biserica Evanghelică Luterană (BEL) este Biserică națională și primește finanțare directp de la stat. Pentru acești bani, care însumează 12% din bugetul său,  BEL se ocupă şi de administrarea cimitirelor, de registrul evidenţei populaţiei, prin înregistrarea naşterilor, căsătoriilor, decesurilor etc. Cealaltă parte a bugetului bisericii, mult mai consistentă, provine dintr-o taxă (impozit bisericesc), plătită numai de membrii BEL, colectată însă tot de stat, laolaltă cu celelalte taxe. BEL este exonerată de impozitul funciar şi de impozitul pe imobilele bisericeşti.

În Grecia, Biserica Ortodoxă este de asemenea Biserică de stat. Statul  asigură salarizarea şi pensiile preoţilor Bisericii Ortodoxe, precum şi formarea personalului de cult, şi subvenţionează instituţiile administrative ale Bisericii Ortodoxe şi asistenţa religioasă în instituţiile publice.Cultele recunoscute juridic sunt scutite de impozitul funciar, impozitul pe clădiri şi pe venit. Sunt scutite, de asemenea, de taxe transmiterea bunurilor imobiliare, precum şi donaţiile şi succesiunile în favoarea bisericii. Biserica Ortodoxă este exonerată de taxele vamale pentru produsele destinate cultului. Cultul israelit beneficiază de o exonerare parţială.

Printr-o lege din 2010,  Biserica este taxată cu 20% din veniturile brute. Ceea ce face ca în anul 2011 Biserica Greciei să fi plătit către stat impozit în valoare de 12,5 milioane de euro. Spre comparație, Biserica Ortodoxă Română a plătit 9 milioane de euro, ca taxe și impozite, doar pentru lucrările efectuate în ultimii trei ani la Catedrala Mântuirii Neamului.

În Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord există două biserici de stat - Biserica Angliei (Anglicană) şi Biserica Scoţiei (Prezbiteriană), în vreme ce în Irlanda de Nord, Biserica Romano-Catolică reprezintă cea mai numeroasă comunitate religioasă. Chiar și așa, statul nu intervine direct în finanțarea cultelor, dar oferă toate scutirile de care beneficiază asociaţiile caritabile, fiind scutite de taxele funciare, de impozitul pe venit şi de impozitul pe venitul de capital. O excepţie importantă o reprezintă fondurile consistente primite mai ales de Biserica Angliei pentru conservarea patrimoniului arhitectonic. 

În Austria, fondurile atribuite celor 14 culte recunoscute legal provin dintr-o "taxă pentru Biserică" (aproximativ 1% din venituri), percepută de stat, laolaltă cu celelalte impozite. Orice cetăţean poate cere încetarea plăţii acestei taxe, caz în care suma respectivă continuă să fie colectată, dar este direcţionată de stat către alte entităţi de interes public. Sunt scutite de taxe donaţiile destinate instituţiilor naţionale ale cultelor recunoscute şi altor persoane juridice care au scop bisericesc.

Pentru cele 14 culte recunoscute, statul finanţează, de asemenea, organizarea orelor de religie în toate şcolile publice şi asistenţa spirituală acordată persoanelor private de libertate.

 

În Cipru, în schimbul patrimoniului pe care Biserica Ortodoxă l-a cedat statului, acesta s-a angajat să plătească salariile personalului de cult al Bisericii Ortodoxe, dar şi al celorlalte trei entităţi cultuale recunoscute prin Constituţia republicii – maroniţii, armenii şi romano-catolicii -, chiar dacă doar Biserica Ortodoxă a cedat din patrimoniul său. Sprijin financiar direct primeşte, de asemenea, comunitatea musulmană. Toate instituţiile religioase sunt exonerate de impozitul pe venitul obţinut din activităţi religioase, cel provenit din activităţi economice nefăcând obiectul vreunei reglementări legislative speciale Toate materialele de construcţie, accesoriile lăcaşelor de cult şi obiectele de cult (inclusiv veşmintele), importate pentru nevoi bisericeşti de către instituţiile bisericeşti sau religioase în general, sunt scutite de taxe vamale. Lăcaşurile de cult sunt scutite de taxe funciare, iar donaţiile în favoarea cultelor sunt, de asemenea, scutite de taxe.