Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, marți, că este momentul ca instituția pe care o reprezintă să se retragă din comisia de negocieri cu partea rusă pentru restituirea Tezaurului. El a explicat că ambele restituiri ale unor părți din patrimoniu din categoria Tezaur, făcute în 1935 și 1956, au fost legate din partea rusă de „un fel de zăhărel”.

„Dacă urmăriți cronologic, ambele restituiri sunt legate din partea rusă de un fel de zăhărel - când i-ai făcut ceva care i-a plăcut, te-a recompensat. Ce a făcut Titulescu - i-a scos din «cordonul sanitar». Primii sunt nemții care i-au făcut oameni și i-au băgat în viața politică internațională”, a declarat Cristian Păunescu în cadrul dezbaterii „Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu”, care a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din București.

Consilierul guvernatorului Mugur Isărescu a precizat că există multe semne de întrebare în privința restituirilor tezaurului, un exemplu fiind înapoierea osemintelor lui Dimitrie Cantemir. Cristian Păunescu a mai spus că este momentul ca Banca Națională să se retragă din comisia româno-rusă de studiere a istorie comune, care are ca obiectiv și formularea unui punct de vedere legat de tezaurul român din Rusia.

„Pentru noi, Banca Națională, e momentul să ne retragem din comisie, în sensul că noi am predat comisiei tot ce aveam legat de bunurile Băncii Naționale și că nu avem ce să mai arătăm și să mai demonstrăm”, a precizat el.

Consilierul a precizat că această comisie este necesară, întrucât reprezintă „o punte de legătură”, deși partea rusă refuză să recunoască protocoale pe care le-a semnat.

„Comisia a acționat și a făcut tot ce a putut la nivelul ei ca să se continue discuțiile. E o punte de legătură. Partea rusă într-un protocol spune la un moment dat: «Partea rusă recunoaște că BNR și-a depus tezaurul la Moscova și rămâne ca sarcina pe viitor a părții ruse să caute documumente care să ateste acest lucru». Deci, ei într-un fel recunosc protocoale semnate de ei, dar vor să vadă și exemplarele lor”, a mai afirmat Cristian Păunescu.

În privința tezaurului BNR, consilierul a spus că există o valoare intrinsecă, o valoare de catalog cunoscută de numismați.

„Coroborată se dă valoarea respectivă. Este bun acest protocol? E semnat? E parafat? E act de valoare internațională. Sunt organisme internaționale - de exemplu, Conferința de la Genova - care a hotărât: Rusia trebuie să dea înapoi României tezaurul. Ei nu vor să recunoască hotărâri internaționale”, a adăugat el.

Consilierul a amintit că BNR și-a trimis tezaurul la Iași în două transporturi, în consultare cu Guvenul României de la acea vreme, cu Casa Regală și cu strategi și istorici ai României. El a precizat că ar fi existat și alte soluții în privința tezaurului.

„Prima soluție era să lase tezaurul aici și să vadă ce o să se întâmple. Veneau cine au venit, îl luau, au fost învinși și îl dădeau înapoi. O a doua soluție era să îl transporți, toată lumea a luat în discuție această soluție, într-un loc sigur. Loc sigur putea să fie în est, la un aliat, fiindcă Rusia țaristă era aliat cu România în Antanta, erau și legături dinastice între regină și țar și alianța militară și o presiune puternică, un lobby din partea Rusiei, Imperiului Țarist, ca să ducem acolo tezaurul cu asigurări. În același timp, lobby-ul acesta a fost și pentru ca conducerea României, în frunte cu Casa Regală, să se mute la adăpost în sudul Rusiei, cum au plecat mulți”, a mai spus consilierul.

Cristian Păunescu a mai afirmat că exista și posibilitatea de a transporta tezaurul în altă țară, dar cu riscuri enorme să fie capturat.

„Ultima (soluție, n.r.) și cea mai importantă, după părerea mea, el, oriunde s-ar fi dus, trebuia asigurat. România nu a făcut acest lucru, deoarece costurile erau foarte, foarte mari, având în vedere care era valoarea transporturilor”, a precizat consilierul.

„BNR a luat împreună cu factorii de decizie hotărâtea bazată pe declarații, documente ale părții ruse și a transportat tezaurul acolo. Când l-a lăsat acolo nu l-a lăsat de izbeliște, ci a avut două protocoale bilingve franceză-rusă, cu semnături, cu parafe ale oficialilor băncii imperiale de stat, directorii de acolo, care au ștampilat și au recunoscut primirea. Este un document imbatabil privind acest demers. Tot așa discuția se poartă în rândul populației și chiar specialiștilor”, a explicat Păunescu.

El a arătat că la negocierile legate de restituirea tezaurului a participat o comisie de istorici.

„Ei se adună cu omologii lor, și nu numai. Comisia noastră are și o componentă a Ministerului de Externe. La ruși, e numai din istorici. Deci o primă asimetrie. Comisiile se întâlnesc și discută. La ce se poate ajunge? Ca partea rusă să spună la un mement dat: «Am găsit documentul, am găsit protocoale pe care noi le-am semnat de primire». Arhiva Băncii de Stat a Federaiei Ruse nu mai e la Banca de Stat, acum e la alte arhive și arhiviștii bine pregătiți găsesc aceste documente. Și dacă le găsesc ce se întâmplă? Noi suntem în trei etaje. Acum suntem la subsol. Așa lucrăm noi, istoricii, la subsol, pentru că scotem din arhive documentele, le punem pe masă, le confruntăm, le discutăm, luăm o decizie”, a spus el.

După aceste întâlniri au loc discuții între diplomați, urmat de unele la nivel politic, unde atmofera dintre cele două țări este „foarte glacială”, ceea ce împiedică membrii comisiei să aibă succes, a mai prezciat Păunescu.

Cristian Păunescu a spus că este nerăbdător să părăsească această comisie, întrucât „deja și-a asociat numele cu un eșec” și a explicat că membrii acestei comisii nu primesc bani.

„Negocierile sunt conduse de un academician, om de încredere al Administrației Prezidențiale și al lui Putin, Ciubarian, care are stofă de negociator, a văzut multe. Are și el 85-86 de ani. Prima generație a comisiei ruse deja a dispărut fizic. A venit o nouă generație acum – oameni de 40-50 de ani, care sunt arhiviști”, a detaliat consilierul.