Biroul de presă al Patriarhiei Române a emis un comunicat de presă în care reafirmă faptul că Biserica Ortodoxă Română plătește taxe și impozite, iar „orice răspândire în spațiul public a informației (false) că Biserica nu plătește impozite este nocivă și denaturează grav dezbaterea publică asupra relației dintre stat și cultele religioase”, se arată în document.
Biserica reiterează faptul că statutul fiscal al cultelor religioase este „similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”.
De asemenea, Biserica precizează că singurele venituri ale „cultelor religioase din Romania (și din spațiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții (nu taxe) pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Pentru aceste contribuții se emit și trebuie să se emită chitanțe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea, rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, precum și în numeroasele activități cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și intensă activitate filantropică din Romania”.
Iată comunicatul integral:
În urma reapariției în spațiul public a insinuării că Biserica Ortodoxă Română nu plătește impozite către stat și a discuției referitoare la o nouă formulă de impozitare a cultelor religioase din România, Patriarhia Română face următoarele necesare precizări:
– orice răspândire în spațiul public a informației (false) că Biserica nu plătește impozite este nocivă și denaturează grav dezbaterea publică asupra relației dintre stat și cultele religioase;
– cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale;
– la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilități fiscale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale. Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără intermedierea statului;
– singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (și din spațiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții (nu taxe) pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Pentru aceste contribuții se emit și trebuie să se emită chitanțe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea, rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, precum și în numeroasele activități cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și intensă activitate filantropică din România.
– Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcționat către repararea și întreținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate;
– Biserica Ortodoxă Romană, ca și celelalte culte religioase, este impozitată de către stat și beneficiază de anumite facilități fiscale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populația rezidentă a României;
– astăzi, independent de numărul și dimensiunea proprietăților confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza și culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate și nu trebuie pusă în balanță cu aceea a facilităților fiscale. Biserica merită menținerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizații ale societății civile (bazat pe facilități fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietățile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru;
– Biserica Ortodoxă Română este formată în mod organic din mai multe mitropolii, care s-au întemeiat cu mult înainte de anul 1863, când a fost emisă Legea secularizării averilor mănăstirești. Mitropolia Țării Românești și cea a Moldovei au luat naștere în secolul al XIV-lea, în același timp cu întemeierea acestor două state medievale românești. Dobândirea autocefaliei BOR (1885) și ridicarea sa la rangul de Patriarhie (1925) arată limpede că Biserica Ortodoxă Română exista, nu că nu exista ca instituție anterior anului 1863. Așadar, bunurile sale confiscate prin Legea secularizării averilor mănăstirești îi aparțineau deja de secole.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Iar BOR- extrem de important- nu ca o organizație, ci ca o comunitate a ortodocșilor români, nu s-a lăudat nicicând cu faptele filantropice. Dar, pe de o parte, a tb să răspundă criticilor vehemente, că nu face nimic pt societate, pe de altă parte, tb să dea socoteală și de ce face cu sumele, materialele, etc. pe care noi i le donăm în scopuri caritabile. Deci, nicidecum nu este vorba de laude proprii.
În ceea ce privește ”opulența unori ierarhi și preoți ortodocși”, sfatul meu este să vă uitați în principal la ceilalți ierarhi și preoți ortodocși, care reprezintă imensa majoritate! Dacă nu, atunci uitați-vă la prinții bisericii romano-catolice, că acolo opulența chiar a fost și este acasă la ea!!!
”Prinții Bisericii Romano-Catolice” nu dețin mașinile de lux pe care le dețin ierarhii ortodocși.Iar bunurile pe care le utilizează nici nu sunt ale lor, ci ale bisericii. Și să știți că m-am uitat și la ”majoritatea” preoților ortodocși. Am observat astfel că preoți tineri, de la țară, cu enoriași foarte săraci (pensionari CAP) solicită taxe de cult foarte mari, probabil pentru că din salarii nu și-ar permite bunurile de lux pe care le dețin. Sigur că nu trebuie să generalizăm, aș vrea doar să spun că aș prefera să văd mai mulți preoți ”de vocație”, nu ”de meserie”.
Locuiesc într-un județ cu 5 confesiuni mai mari: ortodoxă, romano-catolică, reformată-evanghelică, greco-catolică și unitariană. Nu am auzit de acțiuni filantropice ale celorlalte confesiuni, decât de câteva mici, la care beneficiarii erau sași sau unguri, după aparținătorii lor. Deci posibil, ca fiecare dintre noi să nu vedem decât acțiunile filantropice ale propriei confesiuni! Iar ajutorul maltez nu l-am văzut chiar deloc în acțiune- nu știu să existe în România. În Austria i-am văzut.
Desigur că prinții BRC nu dețin mașinile unor ierarhi și preoți români; aceștia din urmă le dețin sau mai bine zis, BOR, în cazul ierarhilor. Însă nu se pot compara cu cele ale prinților romano-catolici, mai ales la capitolul blindare și lux!
Preoții tineri și săraci, iară ortodocși, de la țară, pot ei cere contribuții, nu taxe pe servicii, imense; dar nu le dă nimeni, tocmai datorită sărăciei parohienilor. Poate ai auzit/citit, că BOR alocă multe fonduri preoților de la țară, tocmai pt ca să poată rezista acolo, altminteri numai cu banii primiți de la stat, nu-i posibil.
Am văzut caz de preot ortodox la comună cu Maserati sau Lamborghini, dar mașina era proprietatea firmei soției lui, care mergea f f bine. Am mai văzut preot ortodox la țară cu Mercedes, dar e producător agricol de muuulți ani, iar el și familia lui lucrează zi lumină. Deci hai să nu mai fim superficiali, căci ne bate Doamne-Doamne!!!
Dacă nu tb ca să generalizăm, atunci haide să nu mai generalizăm! Și lasă-ne pe noi ortodocșii să ne criticăm clericii din BOR, iar tu vezi-ți de aceia din BRC. Așa-i fairplay! Caută-ți un preot catolic de vocație- duhovnic, și atunci probabil îți va fi bine. Dacă nu găsești, îți recomand eu câțiva preoți ortodocși de vocație pe care îi cunosc și care cu siguranță îți vor arăta drumul spre Dumnezeu.
Eu nu-i critic pe clericii BOR, spun doar ce știu, ce-am constatat în cei 30 de ani în care am fost membră a acestei biserici, și ce constat și acum în comunitățile ortodoxe în care ajung foarte des ( nu contează aici motivele). Aveți dreptate, sunt multe preotese pricepute la afaceri, bravo lor. Ceea ce este deranjant este faptul că, fiind foarte ocupați cu afacerile soțiilor lor, unii preoți nu mai au timp să se ocupe de comunitățile pe care le păstoresc. Și nu numai că nu țin liturghii în fiecare zi (așa cum se țin în BRC), dar ajung să lipsească și duminica pentru că, nu-i așa, afacerile! În satul părinților mei toți bătrânii cu pensii mici achită contribuția mare solicitată de preot, pentru că, de fapt, o plătesc copiii acelor bătrâni.
Mulțumesc de recomandare, dar nu este cazul.
Și Sanda, iarăși generalizare, cu preoții cu neveste harnice, și ei care nu-și țin Liturghia duminica, și cu TOȚI bătrânii din sat care plătesc la greu preoților orotdocși???? Parcă nu este nici creștinește, nici frumos ca să generalizăm. Ba pe deasupra nici nu dorim ca s-o facem, nu-i așa?
Ce sat plin de proști ar fi acela, unde sătenii plătesc- culmea, preotului- fără ca să aibă fondurile proprii necesare? Nu există atâția români proști adunați laolaltă, fie ei și ortodocși!
În ceea ce privește recomandarea- cu plăcere.