„România este o piață de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”, declara recent Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat ZF. Despre ce „produse din străinătate expirate” este vorba? Și ce lanț de magazine le distribuie? Nu ni se spune.

Ȋn luna februarie, tot Achim Irimescu se întreba, retoric, în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților: „De ce peștele provenit din Marea Nordului în toată Europa se vinde eviscerat, și prin scoaterea intestinelor se elimină și viermii Anisakis, iar la noi, în România, nu se eviscerează? Iar dacă peștele nu se congelează imediat, viermii ajung în mușchi, și marfa ajunge la români, pentru că este la preț de nimic. De ce am construit cu bani europeni ferme piscicole, și peștele nostru nu se vinde pentru că nu are loc pe piață de cel cu viermi Anisakis, dar care are un preț mai bun? Am întrebat la un moment dat veterinarii (n.r. – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – n.r), nu cei care sunt acum, și mi-au răspuns că un vierme, acolo, nu este important. Păi, dacă ne batem joc de consumator și omorâm, și mai omorâm și producătorul autohton, asta este foarte grav! Eu am avut discuții mari pe această temă, cu viermii, și până la aderare i-am blocat, dar după aceea nu am mai putut, pentru că este piața liberă. Dar veterinarii noștri unde sunt? De ce ne ascundem după deget și punem pe piață ce se aruncă în alte state?”.

Din nou, care sunt peștii cu viermi? Nici ministrul Irimescu, nici „veterinarii” nu ne spun. Pe site-ul ANSVSA apare doar o avertizare despre infecțiile produse de acești viermi (Anisakix Simplex). „Anisakidoza umană se caracterizează prin manifestările alergice, cutanate sau articulare (faza invazivă), pseudo-ulceroase (faza acută) sau dureri sau sindroame subocluzive (faza subacută). (...) Simptomatologia debutează cu urticarie pe fond alergic și ulterior sindrom anafilactoid asociat cu infecții gastro-intestinale. Cazurile studiate în Spania descriu simptome clinice evoluând de la angioedeme izolate și urticarie, până la șoc anafilactic. Alte simptome descrise: gastroenetrita eozinofilică, boala respiratorie ocupațională, boala reumatică și dermatita de contact.”
www.ansvsa.ro/upload/admin/altele/Riscuri_siguranta_alimentara_Anisakis.pdf

E bine că știm care sunt manifestările infecției cu Anisakix, dar și mai ar fi să știm de ce fel de produse trebuie să ne ferim. Ȋn ultimul an, România a trimis nu mai puțin de 23 de notificări către RASFF (sistemul de alerte de securitate al Comisiei Europene pentru produsele alimentare și hrana pentru animale).

La 5 ianuarie 2015, prin notificarea 2015.0009, România reclama că un ulei de măsline produs în Grecia conține benzo(a)piren (29,55 mg/kg - ppm) și hidrocarburi aromatice policiclice (140,73 pg/kg - ppb) peste limitele admise. La 8 ianuarie 2015, țara noastră trimitea notificare (2015.0026) despre produsul Cola Light, în care s-a descoperit „un conținut prea ridicat de îndulcitor E 952 (ciclamat) - 275.5 mg/l”. Notificarea a fost distribuită și pentru Bulgaria și Germania.

Prin notificarea 2015.AEO, la 29 ianuarie 2015 România informa că arahidele albite (n.r. curățate de peliculă roșiatică) importate din China conțin aflatoxine (B1=3,91; Tot.= 13,82 µg/kg - ppb). Aflatoxinele prezintă o activitate toxică, mutagenă, teratogenă și cancerigenă. Aflatoxina B1 este un toxic hepatic și precarcinogen, care induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular).

La 16 februarie, autoritățile române informau Comisia Europeană (notificare 2015.0177) că în cazul fulgilor de usturoi deshidratat din China a fost depistată o „iradiere neautorizată”. Patru zile mai târziu, pe RASFF apărea notificarea 2015.AJM, prin care era anunțată din nou prezența aflatoxinelor (B1=65,03; Tot.=125,53), de data aceasta în arahidele aduse tot din China. Produsele nu fuseseră scoase încă la comercializare.

La 2 martie 2015, România avertiza (notificarea 2015.0246) că s-a descoperit o „iradiere neautorizată” în cazul unui supliment alimentar produs în India. A doua zi, prin notificarea 2015.0251, informam Comisia Europeană că macroul eviscerat din Norvegia este infestat cu Anisakis (paraziți în mușchi, adică cei cu care omul se poate contamina, prin consum).

La 12 martie 2015, țara noastră informa (notificarea 2015.0302) că s-a descoperit Salmonella în slănina congelată importată din Italia. Simptomele infecției cu Salmonella sunt, de obicei, gastro-intestinale: diaree (uneori cu sânge), febră, greață, vomă, crampe abdominale. Simptomele pot fi severe, în special la copiii mici, la persoanele în vârstă și la cele cu sistemul imunitar slăbit.

La 12 martie 2015 (notificarea 2015.ALT), România raporta prezența aflatoxinelor în fisticul adus din Iran, printr-o firmă distribuitoare din Turcia (B1=135.39; Tot.=187.54 / B1=125.13; Tot.=188.18 µg/kg - ppb). Produsele nu fuseseră încă distribuite în magazine.
La 29 mai 2015, notificarea 2015.AYH, autoritățile române anunțau că au descoperit pe rafturile magazinelor semințe de coriandru din Israel improprii consumului uman (destinate însămânțării).   

La 10 iunie 2015, Comisia Europeană era informată că a fost descoperită Salmonella în aripi de pui congelate importate din Ungaria în România. Tot Salmonella s-a descoperit și în condimentele pentru cârnații din Austria (notificare 2015.0836 din 29 iunie 2015).

La 1 iulie 2015 (notificarea 2015.0850), România anunța prin RASFF că într-o cantitate de boia de ardei importată din Turcia a fost descoperit un șoarece mort.
Uleiul de emu din S.U.A., via Canada, comercializat în România sub formă de capsule sau lichid nu e însoțit de certificate de sănătate, anunțau autoritățile române la 2 iunie 2015 (notificare 2015.BCF).

La 7 iulie 2015 (notificarea 2015.0866), România informa că a descoperit Salmonella enteritidis în pulpele de pui congelate importate din Polonia.

Boia de ardei adusă din China a fost suspusă unei „iradieri neautorizate”, se spunea în notificarea 2015.1005 din 3 august 2015. La 1 septembrie, România anunța că a găsit ochratoxina A (15,6 mg / kg - ppb) în stafidele aduse din Turcia, prin Germania. Ochratoxina A este o substanță nefrotoxică, cu acțiune carcinogenă și teratogenă, fiind de asemenea, imunotoxică și neurotoxică. Se suspectează că ar putea fi implicată în apariția nefropatiei endemică și a tumorilor tractului urinar. Alerta emisă de România a fost trimisă și în Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Suedia și Turcia.

La 4 septembrie 2015, România anunța (notificarea 2015.BKE) că a descoperit Vibrio patogenic în creveții congelați aduși din Vietnam. Bacteria Vibrio provoacă sindromul diareic, infecția țesuturilor moi, septicemia primară. Produsele din România în care a fost depistată Vibrio patogen nu fuseseră încă trimise spre comercializare.

La 19 noiembrie 2015, România anunță (notificarea 2015.1455) că a descoperit din nou parazitul Anisakis, larve, de data aceasta în macroul congelat adus din Olanda.
La 30 decembrie 2015 (notificarea 2015.1663), România raporta că a descoperit Anisakis (larve în mușchi) și în merluciul congelat adus din Spania.

Anul acesta, la 4 ianuarie (notificarea 2016.0001), autoritățile române informau că au descoperit mucegaiuri într-un pate de porc produs în Franța, iar la 28 ianuarie (notificarea 2016.AEI), că a fost găsită Salmonella în hrana pentru câini (oase de ros) adusă din Vietnam.

Dacă vreți să fiți la curent cu toate produsele notificate de țara noastră în sistemul european de alertă RASFF, adică dacă vreți să știți ce produse alimentare nu ar trebui să cumpărați, vă recomandăm să accesați periodic site-ul https://webgate.ec.europa.eu/rasff-window/portal/, dând  căutare după „Notified by Romania”.