Academia Română a publicat volumul "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, un document de peste 900 de pagini.

Într-unul dintre capitole, academicienii analizează sustenabilitatea sistemului public de pensii în următorii 20 de ani. În capitolul intitulat "Vârstnici. Suport socio-economic, prezent și perspectivă" academicienii atrag atenția că îmbătrânirea populației va pune presiune accentuată pe cheltuielile cu pensiile în deceniile patru și cinci ale acestui secol, drept care se impune inițierea încă de acum a următoarelor măsuri pentru a evita nesustenabilitatea sistemului public de pensii în 2038, scrie Academia Română a publicat volumul "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, un document de peste 900 de pagini, scrie Economia.net.

Creșterea numărului de contribuabili la sistemul public de pensii prin:

• crearea a circa 1,7 milioane de locuri de muncă, menținând nivelul actual al salariului mediu, sau
• creșterea salariului mediu pe economie cu circa 750 de lei, păstrând actualul efectiv al salariaților.
• Eliminarea privilegiilor din sistemul public de pensii (pensiile speciale). Aproape 8.000 de români primesc pensii speciale. De acest privilegiu reglementat printr-o serie de legi beneficiază foști procurori, judecători, personal civil navigant din aviația civilă, auditori publici externi ai Curții de Conturi, personal diplomatic și consular, parlamentari, personalul auxiliar din parchete și instanțe.
• Încurajarea fertilității prin politici demografice și imigrației;
• Încurajarea persoanelor vârstnice să muncească și după vârsta de pensionare;
• Extinderea sistemului contributiv pentru pensiile agricole;
• Aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a colectării CAS;
• Revizuirea legislației privind modul de constituire a fondurilor din pilonul doi.

Academia Română mai scrie că "toate sistemele publice de pensii din UE angajează pe termen lung un efort serios de finanțare. În anul 2013, media europeană a fondurilor alocate sistemelor de pensii depășea ușor 12,5% din PIB. La acest capitol, România se situează încă departe de media europeană, alocând finanțării pensiilor doar 8,1% din PIB, fără ca proiecțiile Comisiei Europene să prevadă sume mai mari, deși numărul persoanelor vârstnice și speranța de viață a vârstnicilor vor crește. Aproape 20% din popuția totală a României anului 2030 va avea cel puțin 65 de ani".

Tot mai mulți bătrâni nu vor avea dreptul la pensie sau vor avea pensii foarte mici

"Prăbușirea sistemului salarial din ultimii 25 de ani va face ca, pe termen mediu, să ne confruntăm și cu o creștere a ponderii vârstnicilor fără pensii, ceea ce va crea presiune și în finanțarea sistemului de asistență socială, de vreme ce tot mai mulți vârstnici nu vor avea dreptul la pensie ori, în cel mai bun caz, vor avea drepturi doar la pensii foarte mici, ca efect al unor contribuții mai reduse sau fluctuante. Un factor suplimentar de vulnerabilizare a sistemului public de pensii din România sunt și presiunile politice puternice de privatizare a sistemului, fondurile colectate de acesta fiind deosebit de tentante pentru investitorii din economie. Atacul mai mult sau mai puțin voalat împotriva sistemului public de asigurări colective de bătrânețe (Pilonul I) prefigurează o dramă socială ce va afecta milioane de vârstnici dintre care mulți vor fi lipsiți de orice sprijin din partea familiei lor, dar și din cauza deficitului major de servicii de suport comunitar pentru vârstnici. Nevoia acută de servicii comunitare pentru îngrijire la domiciliu a vârstnicilor este puternic resimțită chiar și în prezent, în special de către acei vârstnici lipsiți de suportul familiei. Asemenea situații însă vor crea mari dificultăți de supraviețuire vârstnicilor în viitor, transformând această categorie de populație într-un grup vulnerabil mult mai numeros decât în prezent. În România, asemenea servicii sunt cvasiinexistente și acum", atrage atenția Academia Română.