FOTO: Stirileprotv.ro
Andrei are 1 an și 4 luni și este din Topoloveni. El e ultimul copil din Argeș diagnosticat cu Sindrom Hemolitic Uremic. Băiețelul fusese adus de părinți la Spitalul de Pediatrie din Pitești încă din data de 13 februarie a.c.. Copilul avea febră și scaune diareice. Nu l-au internat, i-au prescris un tratament și l-au trimis acasă.
Ȋn urmă cu două săptămâni, prin aceeași cameră de gardă trecuse Diana, o fetiță de 1 an din Topoloveni care vomita și avea diaree. Peste cinci zile, copilul a murit în Spitalul „Marie Curie”. Asta nu i-a alertat pe doctori, se mai întâmplă, nu toți pacienții care le vin supraviețuiesc. La două zile după ce l-au consultat pe Andrei, a murit Ioana. Avea 1 ani și trecuse prin aceeași unitate de primiri urgențe, cu vărsături și scaune diareice. Iar la o zi după Ioana, a murit Maria. Și ea fusese la camera de gardă a Spitalului de Pediatrie din Pitești. Ȋnsă nici acum medicii nu s-au îngrijorat și n-au căutat prin registre cazuri similare, pentru a raporta situația lui Andrei mai departe.
La 14 februarie, a doua zi după ce fusese consultat la spitalul din Pitești, părinții l-au dus pe băiețel la o clinică privată din București, unde i-au fost făcute analizele. Toate au ieșit negative. După o săptămână, starea copilului s-a înrăutățit, iar duminica trecută el a fost adus Spitalul „Matei Balș” din București.
Ȋn acest punct, versiunea oficială, prezentată de Ministerul Sănătății, diferă de versiunea părinților, expusă de dr. Gheorghe Vasilescu, șef de secție la Spitalul de Pediatrie Pitești.
„Boala copilului a avut o evoluție ondulantă, ca să zic așa. Părinții ne-au spus că pe 20 februarie (n.r. – sâmbătă), a început să aibă scaune cu sînge și diaree, cu striuri sanguinolente și mucozități, iar pe 21 februarie au mers cu el la Spitalul Matei Balș, de unde medicul de gardă, neconsiderînd că este vorba despre o infecție, l-a trimis la Spitalul Grigore Alexandrescu, pentru un consult la secția Chirurgie, suspicionând că are, mai pe înțelesul cititorilor, încurcătură de mațe. După ce i-au făcut un tușeu rectal, a reieșit că nu are nimic de competența lor și l-au trimis la Spitalul Victor Babeș. Aici i-au făcut din nou analize pe loc și teste rapide, fiind trimis acasă, cu o serie de medicamente prescrise. Conform spuselor părinților, cei de la București nu le-au spus să îl interneze”, a declarat dr. Gheorghe Vasilescu pentru „Curierul Zilei”.
Ministerului Sănătății susține însă altceva. Că cei de la „Matei Balș” au dat un diagnostic și au vrut să și interneze copilul, numai că părinții s-ar fi răzgândit, pe drumul dintre spitale. „La data de 21.02.2016, ora 8:30, copilul s-a prezentat la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București, unde a fost consultat și i s-a pus diagnosticul de «enterocolită dizenteriformă și rectoragii»”, se precizează în comunicatul Ministerului Sănătății. „Pentru excluderea patologiei chirurgicale, copilul a fost îndrumat pentru consult de specialitate la Spitalul Grigore Alexandrescu, unde a ajuns la ora 8:59, potrivit fișei pacientului de la Unitatea de Primiri Urgențe a acestui spital. Ca urmare a investigațiilor derulate la această unitate spitalicească, a fost exclusă patologia chirurgicală, recomandându-i-se revenirea la Institutul Matei Balș, unde copilul era așteptat în vederea internării. La ora 12:25, părinții au transportat copilul la Spitalul Victor Babeș, unde s-a constatat, la camera de gardă, că pacientul este echilibrat. După ce s-a efectuat o nouă serie de investigații, care au inclus coproculturi, examen coprocitologic (rotavirus absent, adenovirus absent, Salmonella absent, Shigella absent), i s-a recomandat tratament simptomatic și revenire în caz de agravare, cu diagnosticul de Enterocolita acută.”
Chiar dacă ar fi să dăm crezare variantei oficiale, lucrurile tot nu se leagă. Pentru că, potrivit informațiilor Ministerului Sănătății, același copil, consultat în aceeași zi, la interval de patru ore, în două spitale din București, a primit două diagnostice și două recomandări diferite. Medicul de la „Matei Balș” a considerat că e nevoie de internarea copilului, în vreme ce medicul de la „Victor Babeș” l-a trimis acasă. Repet, același copil, aceeași boală și aceeași zi. Cum este posibil?
„Prognosticul este rezervat”
Deși părinții i-au aministrat tratamentul recomandat de medicul de la „Victor Babeș”, starea copilului s-a înrăutățit. Iar marți seară, la ora 22:18, el a ajuns la camera de gardă a Spitalului de Pediatrie Pitești, unde a fost internat cu diagnosticul „boală diareică acută enteroinvazivă”.
„A venit la Urgențe o frumusețe de băiat, în vîrstă de un an și patru luni, foarte bine îngrijit”, a declarat dr. Gheorghe Vasilescu pentru www.curier.ro. „A fost imediat internat, i-au fost repetate analizele în Urgență și i s-au pus perfuzii. Atunci totul era perfect normal, dar, cum evoluția bolii este una foarte parșivă, starea pacientului se poate schimba de la o oră la alta. Miercuri dimineață, la prima oră, când l-am văzut, se simțea foarte bine. Testele rapide au fost normale, iar 97% dintre acestea nu dau greș. După două ore de la vizită, starea lui s-a agravat, iar copilul a început să aibă mai multe scaune cu mucozități și sânge, observându-se și mici edeme. Considerând că este necesar, am luat imediat legătura cu Mihaela Bălgrădean, șefa secției Nefrologie de la Spitalul Marie Curie din Capitală. Împreună, am stabilit să trimit copilul la ei, la București, deoarece, chiar dacă nu este vorba despre sindrom hemolitic uremic, poate evolua spre așa ceva. Sper să fie bine, deoarece este un copil tare frumușel, la fel ca toți copiii, de altfel!".
Andrei a fost internat ieri după-amiază la Spitalul „Marie Curie”, iar la analize s-a depistat prezența Verotoxinei. Verotoxina sau „toxina Shiga e produsă de bacteriile STEC sau E.coli enterohemoragică (EHEC)”, precizează Ministerul Sănătății. „Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care aparține acestui grup este O157:H7. Ȋn anul 2011, un alt tip, O104:H4, a produs peste 4.000 de îmbolnăviri, mai ales în Germania, soldate cu 53 de decese”.
Copilului de 1 an și patru luni „i s-au administrat soluții de reechilibrare hidroelectrolitică, plasmă, masă trombocitară, în vederea instalarii cateterului de dializă peritoneală. Starea pacientului este stabilă, însă prognosticul este rezervat”, anunță Ministerul Sănătății.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Mecanismul patogenetic este explicat prin acțiunea toxinelor ce determină tulburări nervoase și distrugerea mucoasei intestinale și perețiilor vaselor de sânge. EHC este o boală infecțioasă care trebuie declarată, medicul trebuind să facă un diagnostic diferențial cu infecția cu Shigella care produc tulburări asemănătoare. Boala este deosebit de periculoasă, mai ales pentru copii și persoanele în vârstă. Forma de boală din 2011 este atipică, deoarece până în prezent infecțiile grave cu bacteriile coliforme erau specifice noilor născuți, iar forma actuală apare și la adulți. Ca măsuri de prevenire a bolii, specialiștii recomandă, igiena riguroasă a mâinilor, iar fructele și legumele, înainte de consumare să fie fierte sau prăjite.(...) Comisia Europeană a lansat o alertă privind contaminarea cu bacteria E. coli entero-hemoragică a castraveților proveniți din Spania. Decizia vine după ce șaptesprezece oameni au murit și alte câteva sute s-au îmbolnăvit. Ulterior specialiștii au declarat că probabil toate legumele și fructele sunt contaminate cu agentul patogen al bolii. În iunie 2011 boala a devenit în Germania de Nord o adevărată epidemie, numărul bolnavilor și al morților a crescut considerabil." (cf. Wikipedia)