UPDATE: Ȋn urmă cu câteva minute, Institutul Cantacuzino (www.cantacuzino.ro) a emis un comunicat prin care confirmă oficial că „nu produce și nu furnizează acest tip de reactivi (n.r. – testul rapid pentru toxina Shiga)”. Ȋn cadrul Institutului Național de Cercetare Cantacuzino se pot efectua însă „teste de diagnostic molecular bazate pe analiza acizilor nucleici, care permit confirmarea cu certitudine, în câteva ore, a prezenței și expresiei genelor responsabile de producerea toxinei implicate în etiologia sindromului hemolitic uremic”.
Știrea inițială
„Copiilor îmbolnăviți în Argeș din cauze încă necunoscute li s-au făcut analize vitale pentru diagnosticarea bolii cu o întârziere de două săptămâni. Mai mult, testele rapide pentru depistarea E-Coli au fost aduse din Germania, deși reporterii Observator au descoperit că exact aceleași teste zăceau în depozitul Institutului Cantacuzino”. Asta a anunțat aseară Antena 1, în buletinul principal de știri.
Este prima dezinformare. Surse oficiale din cadrul Institutului Cantacuzino au declarat, în exclusivitate pentru ActiveNews, că „depozitul nu e plin de teste care zac”. De altfel, aceste teste pentru depistarea rapidă a toxinei Shiga ce poate declanșa Sindromul Hemolitic Uremic (SHU) sunt folosite îndeosebi în spitale, având doar un caracter orientativ. Analizele care se efectuează la Institutul Cantacuzino sunt mult mai complexe și nu se limitează, în niciun caz, la efectuarea unui test rapid.
Tot aseară,
Digi 24 susținea, într-o transmisie directă realizată din fața Spitalului „Marie Curie”, că medicii ar fi putut face rost de acest test rapid de la „un laborator de referință din Institutul Cantacuzino, dezvoltat după criza din Germania, din 2011, criză asemănătoare”, după cum a precizat medicul Marius Geantă, blogger pe adevarul.ro.
Este a doua dezinformare. Institutul Cantacuzino putea doar să efectueze testele solicitate de spitale, așa cum s-a și întâmplat, însă nu le putea furniza acestora kitul pentru testarea rapidă. Dintr-un simplu motiv: acest test rapid pentru depistarea toxinei Shiga nu este produs de Cantacuzino. Prin urmare, testele nici nu pot umple depozitul, așa cum greșit au susținut ceilalți jurnaliști. Atunci când are nevoie, Institutul Cantacuzino achiziționează, la rându-i, aceste teste din Germania, exact așa cum fac și celelalte unității din sistemul de sănătate.
„Deci, testul există în România?”, insistă reporterul Digi 24. „Există în România, la Cantacuzino. Nu e deloc costisitor”, subliniează Marius Geantă. Așa cum am mai spus, Institutul Cantacuzino nu produce acest test. Deci, nici nu îl comercializează. La Cantacuzino se poate efectua însă testarea rapidă, la solicitarea spitalelor sau a pacienților care se adresează direct Institutului. (Ȋnsă, ce rost ar avea să ceri la Cantacuzino efectuarea unui test orientativ, atâta vreme cât specialiștii de acolo pot efectua analize mult mai complexe? E ca și cum te-ai duce la un medic chirurg cardiolog, solicitându-i doar să-ți asculte inima cu stetoscopul.)
Promovarea intensă a acestui tip de test rapid nu pare a fi întâmplătoare. „Testul nu e deloc costisitor. Poate fi comandat pe internet”, a adăugat aseară la Digi 24, medicul Marius Geantă. „Oricine dintre noi, dacă face o căutare pe net, poate să-și comande testul rapid pentru toxina Shiga pentru 25 de dolari”, a adăugat el.
Facem o căutare pe internet. Și găsim o singură firmă care comercializează acest produs, NOVAINTERMED, cu sediul în Pipera – Tunari (Ilfov). Ca o conicidență, produsul a fost adăugat pe site-ul de profil www.romedic.ro în 18 februarie a.c.. La două zile după ce Marius Geantă a început să scrie intens despre necesitatea efectuării acestui test. Și cu o săptămână înainte ca Ministerul Sănătății să anunțe oficial că s-a descoperit „cauza îmbolnăvirilor copiilor care au dezvoltat sindrom hemolitic uremic - o tulpină de Escherichia coli (E-coli) enterohemoragic O26”, ce produce toxina Shiga.
Presupunând că acest test rapid era vital pentru depistarea toxinei ce a declanșat SHU copiilor din Argeș, nu este vina Institutului Cantacuzino că spitalele de pediatrie din România nu l-au avut în dotarea laboratoarelor. Nu Institutul Cantacuzino e responsabil pentru că Ministerul Sănătății nu s-a îngrijit, din vreme, ca aceste teste să poată fi achiziționate și să ajungă acolo unde trebuie. Și nu Institutul Cantacuzino e vinovat că sănătatea românilor a devenit doar un business și-atât.
N.a. N-am învățat nimic după tragedia din Colectiv, când spitalele n-au avut la îndemână și nici n-au cerut „Cyanokit”, un antidot pentru intoxicațiile cu cianură. Și-atunci au murit copii. Și nu, n-a fost Institutul Cantacuzino de vină...
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.