Dacă autoritățile ar fi ascultat sfaturile unor specialiști cu cele mai profunde cunoștințe despre mecanismele COVID-19, pandemia ar fi putut fi gestionată eficient, potrivit unui imunolog, unul dintre cei câteva sute din lume cu expertiză specifică. În schimb, vocea lui și a altora a fost redusă la tăcere.
La scurt timp după ce știrile că virusul SARS-CoV-2 a apărut în Wuhan, China, la începutul anului 2020, Vojtěch Thon, imunolog clinic și profesor la Universitatea Masaryk din Republica Cehă, a început să examineze mostre de țesut ale pacienților infectați. Scopul său nu a fost doar să înțeleagă modul în care virusul infectează oamenii, ci mai ales să înțeleagă dinamica răspunsului imun care ar proteja o persoană. S-a concentrat asupra sistemului mucoasei din nas, gură și plămâni - domeniul său de expertiză, potrivit Epoch Times, care a discutat cu medicul.
Descoperirile sale au fost izbitoare și în contradicție cu multe dintre narațiunile răspândite în sfera sănătății publice din în întreaga lume.
El a concluzionat că:
1) Tratamentul timpuriu era posibil, disponibil și esențial.
2) Măsurile de atenuare a pandemiei au fost greșite și, în multe cazuri, ineficiente în combaterea bolii.
3) Vaccinurile au fost lansate necorespunzător și prezentate publicului în mod incorect. Acestea nu au putut induce imunitate sterilizantă, adică eliminarea virusului înainte ca acesta să se înmulțească în organism.
Practic, toate acestea erau cunoscute la începutul pandemiei sau, cel puțin, până la sfârșitul anului 2020. Cu toate acestea, încercările lui de a-și pune expertiza la dispoziția autorităților au fost în mare parte împiedicate.
Tratamentul precoce
Leziunile țesutului pulmonar pe care Thon le-a consultat în cazurile severe de COVID-19 semănau cu o boală pe care o cunoștea foarte bine - bronșiolita obliterantă sau „plămânul popcorn”.
Pe măsură ce a studiat mecanismele bolii, și-a dat seama că COVID-19 sever este în primul rând o boală imunologică și vasculară. Pe măsură ce virusul se leagă de celule, oprește o enzimă care ajută la prevenirea stresului oxidativ în celulele care alcătuiesc mucoasa interioară a vaselor de sânge - endoteliul. În lipsa enzimei, stresul oxidativ afectează celulele, ceea ce provoacă apoi inflamație - suprastimularea sistemului imunitar -, care duce la daune suplimentare pe măsură ce sistemul imunitar încearcă să elimine celulele deteriorate. În cele din urmă, sângele din vase începe să se coaguleze, ducând la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. În plus, plămânii inflamați își pierd capacitatea de a furniza oxigen în sânge. Urmează moartea.
„Ceea ce ucide o persoană nu este virusul. Ceea ce îl ucide este mai degrabă propriul său răspuns imunitar reglat în mod incorect”, a spus Thon pentru Epoch Times.
La fel ca și în cazul bolii „plămânul popcorn”, cheia tratamentului este atenuarea inflamației.
„Ne este cunoscută de zeci de ani ca o complicație după transplanturi. Avem un tratament pentru aceasta și este tratamentul de reglare imunitară, suprimarea imunității.”
Afirmația, făcută de autoritățile din domeniul sănătății din întreaga lume, că nu era disponibil niciun tratament precoce, a fost falsă, în opinia sa.
Într-adevăr, reglarea imunității este o acțiune dificilă – dacă este exagerată, poate pune pacientul în pericol.
„Sistemul imunitar este ca un ceas elvețian. Ar trebui să fii foarte atent cu el și, de asemenea, trebuie să fii foarte atent cu tratamentul - trebuie să știi exact ce faci”, a spus el.
„Am făcut tratament timpuriu pacienților mei și nimeni nu a fost internat în spital”, a spus Thon.
El a spus că a folosit un amestec „foarte complex” de medicamente adaptate situației fiecărui pacient, în special medicamente antiinflamatoare, cum sunt unele folosite în tratarea astmului.
Deși nu existau mulți medici cu suficientă experiență în imunologie pentru a pregăti astfel de protocoale, clinicienii din prima linie ar fi putut și ar fi învățat cum să folosească protocoalele. „Ne învățăm unul pe altul”, a spus Thon.
El a dat exemplul unui medic dintr-un azil de bătrâni care a pierdut mulți pacienți din cauza bolii la începutul pandemiei. Apoi a cerut ajutor, iar Thon l-a instruit cu privire la ce să caute în analizele de sânge și ce medicamente să folosească. Apoi, câteva luni mai târziu, medicul i-a spus că mortalitatea pacienților a scăzut dramatic. Doar doi au murit, amândoi fiind atât de bolnavi încât aveau puține șanse să fi supraviețuit în orice circumstanță.
Thon a recunoscut utilitatea a diferite medicamente ieftine în protocoalele de tratament. Cu toate acestea, el a subliniat că tratamentul nu trebuie să se bazeze pe niciun medicament, ci mai degrabă pe ceea ce este potrivit unui anumit pacient și pe ceea ce este ușor disponibil.
Unul dintre medicamentele esențiale pe care le-a folosit a fost un antileucotrien generic, montelukast, disponibil pe scară largă în Europa Centrală. El a reușit să scadă prețul la aproximativ 5 dolari pentru întreaga schemă de tratament.
„Trebuie să tratezi mii de pacienți și, pentru asta, ai nevoie de ceva disponibil, cu adevărat disponibil și nu numai pentru înalta societate”, a spus el.
De asemenea, a recomandat gargara cu povidon-iod. Acesta reduce cantitatea de virus din gură unde este deosebit de concentrat. Ajută la reducerea cantității de virus cu care organismul trebuie să se confrunte, precum și cantitatea de virus pe care persoana îl răspândește la alții.
Cu toate acestea, autoritățile sanitare au împiedicat încercările lui și ale altora de a face posibil ca protocoalele de tratament să fie răspândite pe scară mai largă.
„Eram capabili să ajutăm oamenii, dar în mare parte nu ne era permis să facem asta în populație”, a spus el.
În schimb, mulți oameni, temându-se să iasă, au așteptat până când starea lor a devenit gravă înainte de a merge la spital. În acel moment, era adesea prea târziu pentru a opri inflamația. „În întreaga lume, acești oameni au stat mult timp acasă fără ajutor”, a spus Thon.
Lockdown-urile
De la început, lui Thon i-a fost evident că modalitatea prin care pandemia se putea opri era să se înceapă tratarea pacienților din timp și ca fiecare persoană să fie lăsată să-și dezvolte imunitatea la virus.
„Fiecare dintre noi va intra în contact cu acest virus”, a spus el.
Purtarea măștilor nu a fost de ajutor, a mai subliniat el, având în vedere că virusul se răspândește prin aerosoli, practic prin aerul pe care îl respirăm, precum și prin mască și în jurul marginilor acesteia.
În același timp, a le ordona oamenilor să stea acasă a fost în esență o măsură prostească, deoarece, mai devreme sau mai târziu, oamenii trebuiau să iasă și să se confrunte cu virusul.
Ceea ce ar fi fost necesar, potrivit medicului, era „să ne concentrăm asupra populației expuse riscului”, cu comorbidități. Majoritatea pacienților internați se încadreau în această categorie.
Lista comorbidităților a fost evidentă de la început, nu doar din datele despre mortalitate, ci și din mecanismele bolii.
Era clar, de exemplu, de ce persoanele obeze erau expuse unui risc mult mai mare de îmbolnăvire. După cum a explicat el, metabolismul țesuturilor grase provoacă un fenomen similar cu inflamația în organism.
„Din punct de vedere imunologic, este o stare inflamatorie”, a explicat Thon.
De asemenea, timp ce vârsta ar putea fi folosită ca indicator pentru comorbiditățile la nivel de populație, persoanele în vârstă nu sunt în mod automat expuse riscului, a menționat el.
„Vârsta nu este în sine un factor de risc. Factorii de risc sunt comorbiditățile, starea inflamatorie sau preinflamatoare”, a spus el.
Potrivit imunologului, unele aspecte ale blocajelor, cum au fost închiderea plajelor, a parcurilor și a locurilor de joacă, au fost măsuri deosebit de contraproductive.
Lipsa activității în aer liber nu numai că e un factor care contribuie la obezitate, dar subminează capacitatea unei persoane de a lupta împotriva virusului pe mai multe fronturi.
Unele cercetări din timpul pandemiei au arătat că persoanele cu deficit de vitamina D au făcut față mai greu bolii. Thon nu a fost surprins, întrucât vitamina D3 are o funcție imunoreglatoare.
Cel mai simplu mod de a obține suficientă vitamina D3 este prin expunerea la lumina soarelui, deoarece lumina ultravioletă induce producerea vitaminei în piele. De obicei, o persoană ar avea nevoie de mai mult, cum sunt suplimente și alimente precum peștele sau uleiurile de pește.
Dar expunerea la soare este crucială în atenuarea COVID-19, a explicat Thon, deoarece radiația în infraroșu apropiat (NIR) a soarelui induce producția de melatonină.
Producția de melatonină este importantă pentru a contracara stresul oxidativ care duce la deteriorarea mucoasei interioare a vaselor de sânge și la coagularea excesivă a sângelui - unele dintre cele mai dăunătoare efecte ale COVID-19.
Deoarece NIR are o lungime de undă relativ mare, poate pătrunde aproximativ un centimetru în corpurile noastre, chiar și prin haine. Este suficient în lumina zilei, chiar și atunci când este înnorat. „Trebuie să fii afară”, a concluzionat Thon.
(Va urma)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
"La data de 12 aprilie 2023, Ministerul Sănătății a postat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2023 – 2030 și a Planului de acțiuni pentru perioada 2023 – 2030 în vederea implementării Strategiei naționale de sănătate.
https://www.ms.ro/ro/transparenta-decizionala/acte-normative-in-transparenta/hotărâre-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-naționale-de-sănătate-2023-2030-și-a-planului-de-acțiuni-pentru-perioada-2023-2030-în-vederea-implementării-strategiei-naționale-de-sănătate/
În perioada de 10 zile de transparență decizională (până la data de 22 aprilie 2023) se pot trimite, pe adresa de e-mail proiecte@ms.ro , în atenția dnei Monica Isăilă, observații, propuneri, obiecții și, mai ales, cerere de organizare a unei dezbateri publice.
Proiectul cuprinde 4 documente:
- Hotărârea de Guvern ca atare
- Nota de fundamentare a HG
- Anexa 1 – Strategia națională de sănătate
- Anexa 2 – Planul de acțiuni
În Anexa 1 – Strategia Națională de Sănătate, la pagina 25, găsim că una din țintele pentru anul 2030 este „Acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de imunizare și 70% pentru vaccinarea grupelor la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.”
În Anexa 2 – Planul de acțiuni, la pagina 10, în cadrul direcției de acțiune DA.3.1.1. Îmbunătățirea performanței Programului Național de Vaccinare inclusiv prin creșterea acceptabilității și sustenabilității vaccinării la orice vârstă, sunt prevăzute ca măsuri concrete:
• Adoptarea Legii vaccinării, a normelor metodologice, a Strategiei Naționale de Vaccinare; modificarea și completarea normelor tehnice privind Programul Național de Vaccinare;
• Performanță îmbunătățită a programului național de vaccinare; acoperire vaccinală menținută la nivele optime;
• Acoperire vaccinală pe categorii de vârstă și afecțiuni;
Având în vedere experiența recentă a campaniei de vaccinare împotriva bolii covid-19, ne amintim că Ministerul Sănătății:
• A avut o atitudine de încurajare a impunerii obligativității vaccinării cu vaccinurile împotriva bolii covid-19, care nu au primit niciodată autorizare deplină de la Agenția Europeană a Medicamentelor;
• A avut o atitudine absolut pasivă față de subraportarea reacțiilor adverse după vaccinarea împotriva bolii covid-19 și dovedește lipsă de interes față de managementul și tratarea acestor reacții adverse, care continuă să apară în populația vaccinată;
• Nu a dat nici acum răspunsuri referitor la excesul de mortalitate apărută în anul 2021 față de anul 2020;
În schimb, Ministerul Sănătății propune o strategie de sănătate 2023-2030 în care țintește o acoperire vaccinală de 90% la TOATE vaccinurile incluse în programul național de imunizare si de 70% pentru vaccinarea grupelor la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.
Știm că practic ORICE vaccin poate fi introdus în programul național de imunizare. De altfel, în februarie 2023 CDC (Centers for Disease Control) din SUA a aprobat deja includerea vaccinului impotriva bolii covid în programul național de imunizare al copiilor in SUA, ceea ce face foarte posibilă includerea acestui vaccin extrem de controversat și în programele naționale de vaccinare ale altor țări.
Dacă acest proiect de HG se va aproba în această formă, la următoarea pandemie va trebui să existe acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinul care probabil se va crea la momentul respectiv."
Documentul pe care l-am mentionat (efecte secundare) nu se regaseste in nicio comunicare cu specialisti in sanatate sau cu publicul pentru ca ei nu au primit asa ceva.
Am primit un link unde se gasesc raportarile despre reactii adverse, din pacate informatiile sint foarte sumare si ma tem ca si foarte superficiale.
https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/infectia-cu-noul-coronavirus-sars-cov-2/raportare-saptamanala-vaccinare-impotriva-covid-19/
Ar putea oare cineva cu pregatire in domeniul medical sa faca o analiza a raportarilor de pe acest site ?
...montelukast= singulair....problem!