Dr. Amalia Șerban, Director General al Departamentului de Sănătate Publică și Asistență Medicală din cadrul Ministerul Sănătății, ne-a declarat că „primele cazuri de rujeolă au pornit de la un focar din spital, în Bistrița. Venise un copil cu rujeolă, s-a internat, și a mai făcut unul sau doi copii. Ș-apoi au plecat în comunitate și... Așa a început epidemia!”
Ȋn interviul realizat de ActiveNews, dr. Amalia Șerban a vorbit despre neraportarea tuturor reacțiilor adverse, despre cum a izbucnit actuala epidemie de rujeolă, despre copiii vaccinați recent și creșterea numărului de cazuri de rujeolă, despre decese și condiții medicale pre-existente, despre sugarii care nu sunt în evidențele niciunui medic de familie și despre reluarea producției de vaccinuri la Institutul Cantacuzino. Astăzi, vom difuza a treia parte a acestui interviu.
Printre cazurile de rujeolă ar putea fi și erupții provocate de o vaccinare recentă? „Teoretic, ar fi posibil”
Reporter: Din aprilie anul trecut a început o campanie de recuperare prin vaccinare ROR a copiilor nevaccinați. Din decembrie, a fost coborâtă vârsta pentru prima doză la 9 luni. Pentru toți copiii, nu doar pentru cei din focare. S-a spus „prima doză nu se mai face la un an, se face la 9 luni”. De ce în Suedia se face la 18 luni, știți cumva? De ce suedezii și-i vaccinează mai târziu?
Dr. Amalia Șerban: Nu știu, nu pot să...
- Ȋn paralel, a crescut și numărul de cazuri de rujeolă. Câte dintre cazurile înregistrate sunt infecții cu virus rujeolic de tip sălbatic și câte erupții provocate de o vaccinare recentă?
- (tace)
- Adică, putea fi confundată o rujeolă pe bune, ca s-o numim așa, cu o reacție post-vaccinare? Pentru că 5%, n-o spun eu...
- Nu. Deci, din cele 24 de decese cel puțin, ce am eu ca și situație, doar 3 erau vaccinați, și nu erau vaccinați înainte de a începe...
- Nu despre decese vorbim, ci despre cazurile înregistrate. Deci, 5% dintre persoanele vaccinate dezvoltă, americanii (n.r. Societatea Americană pentru Microbiologie) spun asta...
- ... ulterior, o formă ușoară de rujeolă.
- Cu erupție, cu febră, și ea poate fi confundată cu rujeola.
- Da.
- Și numai genotiparea virusului respectiv...
- ...poate să demonstreze dacă este de la vaccin sau este de la boală.
- Ȋn câte cazuri s-a realizat această genotipare?
- Ȋn primul rând trebuie să pornim de la: în câte cazuri s-a făcut această analiză? Dacă este de la boala în sine, sau de la vaccin. Nu am această înformație în acest moment, dar pot să întreb Institutul Național de Sănătate.
- Printre cele 5.119 cazuri pot fi și reacții post vaccinare?
- Teoretic, ar fi posibil. Dar atâta timp cât nu am date concrete, nu vă pot spune da sau nu în mod clar.
Ȋn 2012, am avut 7.450 de cazuri de rujeolă și un singur deces. „A fost un noroc, probabil”
- Și-acum, haideți să vorbim și despre decese. Ȋn acest moment avem și o epidemie de gripă, în care s-au înregistrat 27 de decese. „93% dintre ele au avut condiții medicale pre-existente”, spune Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
- Da.
- Câte dintre decesele cauzate de rujeolă se încadrează la condiții medicale pre-existente?
- Din cele 24 de cazuri, majoritatea copiilor... Majoritatea, o mare parte dintre ei aveau fie afectări genetice, cum ar fi atrezie esofagiană sau malformații cardiace sau malformații renale, sau retard, sau sindrom Down, sau boală autoimună. Deci, au fost asemenea cazuri.
- Ei nu puteau fi vaccinați.
- Și nici nu erau la vârstele la care să fie vaccinați.
- Deci, nu puteau fi vaccinați nicicum.
- Da.
- Așa că, în momentul în care onor presa anunță „copilul nu era vaccinat”, ar trebui să și adauge, zic eu, „nu era vaccinat, pentru că suferea de nu știu ce boală”. Că așa este corect...
- Da.
- Numai că-n raportările Centrului referitoare la rujeolă nu se spune ceea ce se spune în cazul gripei, și anume că există aceste condiții medicale pre-existente. Așa ar fi corect!
- Ar fi corect, dar... Trebuie să o luăm și invers: acel copil, dacă era protejat de cei din jurul lui, care erau vaccinați, nu făcea acea boală. Asta e acel concept de vaccinare, pentru asigurarea sănătății celor care nu pot fi vaccinați.
- Dar și la gripă e la fel.
- Și la gripă este la fel, da.
- Și 27 de decese înseamnă ceva! Totuși...
- Da. Acesta este rolul vaccinării.
- Dar, mă rog, vaccinul antigripal nu este trecut pe lista celor obligatorii. Că, dacă ar fi fost trecut, poate că...
- (tace)
- Cum vă explicați faptul că în 2012, când am avut 7.450 de cazuri de rujeolă, s-a înregistrat un singur deces?
- Asta a fost un noroc, probabil.
- Și-acuma avem ghinion?
- Cu siguranță.
- Adică, 24 sunt multe...
- Păi, sunt multe, tocmai. Acum este o situație care trebuie scoasă în evidență, că dacă nu ne vaccinăm, vor continua să existe aceste decese.
- Dar copiii care aveau bolile acelea, oricum... Puteau să facă rujeolă, puteau să facă gripă...
- Da, dar viața unui copil, indiferent în ce stare ar fi el, nu...
- Așa este. Este un risc în plus.
- Este un risc în plus. Tocmai pentru că el are niște condiții pre-existente, trebuie protejat mai mult. Și nu putem evalua valoarea unui copil care are niște afecțiuni cu valoarea unui copil care este sănătos. Deci, sunt tot copii și au același drept la viață și la sănătate.
- Corect!
5 dintre copiii decedați nu erau în evidența niciunui medic de familie. „Da, mai sunt astfel de cazuri”
- Când dumneavoastră spuneți, sau presa: „copilul era nevaccinat”, automat se induce ideea că părintele a refuzat să-l vaccineze. Ȋnsă, din cele 24 de cazuri unde s-au înregistrat decese, eu am identificat cinci în care copiii nu era pe lista niciunui medic de familie. Nu erau în evidența niciunui medic.
- Da, mai sunt astfel de cazuri.
- Câți dintre copiii diagnosticați cu rujeolă sunt în această situație? Și a cui e vina?
- Vina este în primul rând a părintelui, că nu își caută un medic de familie, să-i asigure o stare de sănătate copilului.
- Anul trecut, dumneavoastră citați din Legea privind protecția drepturilor copilului referitor la vaccinarea obligatorie și spuneați că legea obligă părintele să-și vaccineze copilul. Eu n-am întâlnit așa ceva acolo. Ȋn schimb, am întâlnit la art.46, alin.(6), următoarea prevedere: „vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul copiilor până la împlinirea vârstei de 1 an sunt obligatorii, în vederea ocrotirii sănătății mamei și copilului, educației pentru sănătate, prevenirii abandonului” și așa mai departe...
- Da. Dar în condițiile în care eu, ca părinte, nu mă duc să mă înscriu la un medic de familie...
- Avem medici de familie? Există medicii de familie la țară?
- Avem medici de familie. Sunt puține localitățile care nu au medici de familie.
- Există peste tot? Adică, unde și cât ar trebui să meargă părintele cu copilul acela nevaccinat, el neavând 1 an, în brațe, prin mijloacele de transport în comun, ca să-l „viziteze periodic”, așa cum prevede legea, un medic de familie?
- Păi, în primul rând ar trebui să găsească acel medic de familie. Ulterior, medicul de familie are obligația să se ducă să-l vadă, inclusiv la domiciliu. Dacă copilul este mic, trebuie să se ducă să-l vadă. Dacă este mai mare și își poate permite să meargă, se poate deplasa la cabinetul medicului de familie. Zonele unde nu sunt medici de familie care să acorde asistență medicală într-o comunitate sunt destul de puține.
- Nu cumva coincid cu cele în care au fost focarele de rujeolă?
- Nu.
- Erau medici de familie acolo?
- Da. Și chiar acolo unde nu erau, de curând chiar s-a întâmplat o astfel de situație, prin demersurile făcute prin DSP (n.r. – Direcția de Sănătate Publică), părinții și copiii au fost alocați unui medic de familie dintr-o altă localitate.
- Și cât de departe e localitatea aceea? Contează și asta.
- Nu știu să vă spun în acest moment.
- Eu cred că statul ar trebui să asigure la modul practic asistență... Și acces la sănătate copiilor.
- Și noi ne dorim același lucru.
- Bun, și ce trebuie făcut?
- Multe. Multe trebuie făcute. Ȋn primul rând, de la formarea de noi specialiști, de la includerea unor noi prevederi care să permită medicului de familie...
- ...motivarea lor să rămână în România, motivarea lor să practice meseria în România...
- Exact, da. Sunt multe de făcut.
- Pentru că altminteri, putem acuza statul de rele tratamente aplicate minorului.
- (tace)
- Legea prevede că un copil până-ntr-un an trebuie să fie vizitat periodic de un medic.
- Da. Ȋn condițiile în care are un medic pe care și l-a contractat, ca să zicem așa.
- Și-n condițiile în care acel medic există! Iar dacă părintele este, să spunem, inconștient și nu-l înscrie, poate, nu știu, la externarea copilului din maternitate, medicul pediatru de acolo intră în legătură cu medicul pediatru din zona respectivă... Deci, lucrurile astea se pot face.
- Asta se și întâmplă, prin rețeaua de asistenți medicali comunitari pe care România îi are și pe care Ministerul Sănătății îi coordonează, deși ei sunt la Primării. Acești asistenți medicali comunitari tocmai aceasta au ca și atribuții: identificarea tuturor familiilor care au probleme de sănătate și care nu au acces la serviciile de sănătate, de identificare a familiilor care au copii și care nu au mers la un medic de familie și de a facilita relația între familie și medicul de familie. Deci, sunt căi. Asistentul social, la fel, poate să identifice aceste familii și să facă anumite demersuri pentru...
- Ȋn teorie. Ȋn practică...
- Nu, se întâmplă. Se întâmplă!
- Ȋn practică avem cinci copii morți din cauza rujeolei pe care nu-i văzuse niciun medic de familie.
- Da.
- Și poate că, dacă ar fi fost văzuți la timp, aveau o șansă.
- Ar fi fost alte șanse.
VA URMA: Ce crede dr. Amalia Șerban despre reluarea producției de vaccinuri la Institutul Cantacuzino, dar și despre reclamarea părinților care refuză vaccinarea copiilor.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.