Conținutul de aditivi alimentari/produs a crescut în crenvurștii comercializați în România, de la 5 E-uri în 2009, la 6 E-uri în 2015 și apoi 7 E-uri în 2017, arată un studiu realizat de InfoCons - Asociație pentru Protecția Consumatorilor.
Studiul cu privire la evoluția produselor tip crenvurști în perioada 2009 – 2017 a fost efectuat comparativ, pe baza studiilor din 2009, 2015 și 2017.
Cel mai mare număr de aditivi într-un singur produs a fost identificat în studiul din anul 2017 - 12 E-uri!
Totodată, a fost identificată o creștere a tipurilor de aditivi identificați în produsele studiate, de la 10 tipuri de aditivi identificați în 2009, la 16 tipuri de aditivi identificați în 2015 și la 21 de tipuri în 2017.
Cele mai des întâlnite E-uri sunt:
În ceea ce privește conținutul de grăsimi regăsit în produsele studiate, cele mai mari cantități au fost depistate în cadrul studiului din 2017, respectiv 26 g/100g.
Aportul proteic prezintă un trend descendent, cea mai mare cantitate de proteine fiind regăsită în studiul din 2015, respectiv 16g/100g, iar cea mai mică în studiul din 2017, respectiv 10 g/100g. Totodată, conținutul proteic este crescut artificial, prin adăugarea de proteine din lapte, proteine din zer, proteine din soia, proteine din porc, proteine din ou și proteine din pui.
Cel mai mic conținut de sare se regăsește în studiul din 2015, respectiv 1.1 g/100g, iar cel mai mare în studiul din 2017, respectiv 2.83 g/100g.
Dintre produsele studiate, 4 branduri s-au regăsit în cele trei studii, putând fi urmărită evoluția comparativă a produselor în cadrul aceluiași brand.
„Majoritatea crenvurștilor conțin 40 - 70% piept de pui, dar au slănină sau piele de pui adăugată, ceea ce înseamnă grăsimi saturate”
InfoCons - Asociație pentru Protecția Consumatorilor avertizează:
„Crenvurștii sunt alimente procesate, iar alimentele procesate tind să fie mai bogate în grăsimi, zahăr, calorii, E-uri, coloranți și conservanți. Consumate în exces, ele favorizează îngrășarea și duc la probleme de sănătate grave precum cancere, boli de inimă etc.
În primul rând, pentru creșterea termenului de valabilitate al produsului și pentru controlul dezvoltării de bacterii, fungi sau mucegaiuri, crenvurștii conțin conservanți. Carnea conservată înseamnă în general conservare prin afumare, adăugare de conservanți sau sare.
Produsele analizate au conservanți adăugați (nitriți sau nitrați). Aceștia pot fi transformați în organism în compuși care sunt asociați cu un risc crescut de cancer. Unii dintre crenvurști conțin vitamina C (acid ascorbic) care se pare că pot să împiedice nitriții să se transforme în compuși cancerigeni, reducând astfel riscul de cancer asociat cu aceste substanțe chimice.
Unele produse sunt fierte și afumate. Afumarea este însă o altă metodă de conservare asociată cu un risc crescut de cancer. Studiile epidemiologice au arătat că există dovezi puternice privind legătura dintre carnea afumată și cancerul colorectal.
Așadar, afumarea cărnii nu este recomandată deoarece în cursul acestui proces se formează substanțe cancerigene. Cu cât temperatura fumului este mai ridicată, cu atât se formează mai multe substanțe toxice. De aceea, cel mai bine este ca fumul să fie rece pentru a se forma mai puține substanțe nocive.
Carnea afumată nu este recomandată nici copiilor, întrucât stomacul lor o digeră foarte greu.
În afară de procesul de conservare, crenvurștii nu sunt o alegere bună întrucât conțin și foarte multe grăsimi. Analizând etichetele, am constatat că majoritatea crenvurștilor conțin piept de pui în proporții variabile, de la 40 la 70%, dar au slănină sau piele de pui adăugată, ceea ce înseamnă grăsimi saturate. Grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Tot sub aspectul informațiilor nutriționale, constatăm că acești crenvurști conțin proteine puține per 100 de grame, mult sub 21,9 g cât conțin 100 g de piept de pui. Și acest lucru se întâmplă în pofida faptului că produsele au adăugată proteină din lapte sau proteină vegetală.
Nici cantitatea de sodiu nu este neglijabilă. Acolo unde ea apare trecută pe etichetă, constatăm că are o valoare de peste 2 g per 100 de grame de produs. Astfel, dacă mâncăm 2 crenvurști, ne alegem cu 2 g de sodiu, ceea ce înseamnă aproape jumătate din doza zilnică recomandată doar dintr-un aliment. Așa că atenție la cantitatea de produse procesate pe care o consumați. Sarea în exces vă poate îmbolnăvi inima.
Așadar, crenvurștii nu sunt un aliment pe care să îl poată recomanda un nutriționist, atât din cauza conservanților conținuți, cât și a cantității mari de grăsimi saturate conținute, care face ca un singur crenvurst să ajungă și la 140 Calorii”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.