Ionuț Gobej este medic specialist neurochirurg. A absolvit Facultatea de Medicină în 2006, apoi a urmat o serie de stagii de pregătire în Franța. Când Bogdan Andreescu, fostul manager al Spitalului Colentina, l-a chemat să opereze în România, Ionuț Gobej lucra la Spitalul Foch din Paris. Câștiga 3000 sau chiar 4000 de euro lunar, atunci când avea gărzi multe. Erau bani. Dar nu s-a uitat la ei, a venit în România să profeseze într-un spital de stat și să salveze vieților oamenilor ce nu-și pot permite tratamentul în clinici private. Operează pe creier, plătit cu un salariu de 3400 de lei. Plus bonuri.

Nu contează, s-a întors printre ai lui pentru că așa a simțit el că trebuie să facă. Că asta îi e menirea. „Nu am plecat la Paris gândindu-mă vreodată că voi rămâne acolo. Am plecat cu gândul de a învăța și de a mă întoarce să fac ceva în țară”, spune și dr. Dorin Bică. Și el, la rându-i, a dat Parisul pe București. Deși mărturisește că perioada rezidențiatului „a fost poate cea mai frumoasă din viața mea. Știți cu toții serialul Grey’s Anatomy. Ei bine, viața mea exact așa a fost. Printre acei oameni profesioniști care munceau în spitale până la epuizare Asta am făcut și eu, și dr. Gobej, la Paris.” 

Ȋn mai 2015, Ionuț Gobej și Dorin Bică au deschis secția de Neurochirurgie a Spitalului Colentina. O secție impecabilă, atât din punct de vedere tehnic, cât și în ceea ce privește  personalul medical. Pentru că, atunci când Bogdan Andreescu i-a chemat la Colentina, ei au pus o condiție principală: să facă o secție de chirurgie exact ca la Paris, nimic mai puțin. „Trebuia să oferim exact aceeași performanță și calitate pe care o văzusem acolo”, a declarat azi dr. Bică, în cadrul unei conferințe de presă.

Ȋn 9 luni au deschis secția. Au fost diriginți de șantier, electrieni și constructori și au muncit zilnic ore întregi, pentru a pune la punct cele două aripi ale Spitalului Colectina în care s-au înființat blocul operator și neurochirurgia. 

Apoi, în primul an, au operat aici 100 de cazuri. Ȋn al doilea, 300. Pentru anul acesta erau prevăzute 600 de cazuri. Greu de crezut că visul lor, de a salva câți mai mulți oameni, s-ar mai putea împlini.

Noul manager al spitalului, dr. Silvi Ifrim, a decis că orele suplimentare efectuate de personalul medical nu mai pot fi plătite și, prin urmare, după ora 15:00, intervențiile chirurgicale nu mai pot fi realizate decât prin muncă voluntară. Iar o operație pe creier durează și 12 ore. 

Cei doi medici, care anul trecut au operat pe creier o pacientă conștientă, o premieră pentru sistemul public de sănătate din România, au stat peste program, în ultimii doi ani, nu ore, ci săptămâni adunate. Dar niciunul dintre ei nu a cerut și nu a primit plata acestor ore suplimentare. „Nu ne interesează, nici pe viitor. Dar voluntariatul este o chestie care ține de individ, și nu poate fi impus. Pentru colegii mei, care formează echipa, este de neconceput ca ei să fie voluntari. Mi se pare anormal și este o situație care crează premisele distrugerii unei ințiative, cum este cea de neurochirurgie în Colentina”, spune dr. Gobej.

O soluție ar putea fi angajarea de personal și organizarea lui pe două ture, însă noua administrație a spitalului spune că numărul de posturi este fix și că nu se pot face angajari.

„Nu vrem ore suplimentare, vrem angajarea de personal conform normativului ATI”, spune dr. Lelia Iliescu. Secție ATI1 din Spitalul Colentina, pe care o conduce, este sub-normată la o treime, iar garda de terapie intensivă nu poate asigura programul operator. „Se poate face o suplimentare de posturi, 100 de posturi, câte or fi nevoie, pentru tot spitalul”, spune dr. Iliescu. „Ne respectăm pacienții, îi iubim și vom face tot ce este posibil pentru a-i trata și opera.”

 

„Și la neurochirurgie este deficit de personal, dar nu așa de acut ca la ATI”, spune dr. Bică. „Asistentele noastre uneori pleacă plângând de la lucru. Pentru că sunt 30-40 de pacienți internați pe secție, iar o asistentă nu face față. Nu face față, este clar! Sau o asistentă și o infirmieră la 30 de bolnavi. Nu se poate! Și totuși, își fac treaba. Gândiți-vă că, pentru neurochirurgie, în Marea Britanie exista o asistentă la 5-6 pacienți. Ȋn România există una la 15, la 20. Ȋntrebarea e cum faci să administrezi numai medicamentele la acești pacienți. Pe o secție de chirugie, cum faci să faci pansamentele, să scoți drena, să faci toate lucrurile astea... Ei bine, aceste asistente le fac. Și situația asta nu poate să continue la infinit. Despre asta discutăm!”. Salariul unei asistente este „puțin peste 2.000 de lei”. Iar pentru o oră peste program, atunci când ea era plătită, se primeau 20 de lei. 

Lipsa de viziune a noii administrații și deciziile pe care aceasta le ia riscă să transforme niște secții performante din Spitalul Colentina într-unele medii. „Reușisem să aducem în Colentina o bucată din Paris. Nu vreau să pierd asta și o să mă lupt”, afirmă neurochirurgul Dorin Bică. 

El a cerut conducerii spitalului 600.000 de euro pentru deschiderea celei de-a doua săli de operație, așa cum era prevăzut în proiectul secției de Neurochirurgie. „Am înțeles foarte clar că acești bani provin din bugetul spitalului. Uneori, trebuie să ne gândim și-n afara cutiei și, drept urmare, propun Primăriei București să ne ajute cu această problemă. Să ne ofere 1 milion de euro - și-o să ne ocupăm personal să deschidem cea de-a doua sală, să fie impecabilă -, dar nu înainte de a le oferi și colegilor noștri sumele de care au nevoie. M-am gândit așa, estimativ, la 9 milioane de euro, pentru celelalte secții care se pare că au fost defavorizate. Pentru Primăria București, 10 milioane de euro sunt o nimica toată, și știm cu toții asta”, spune dr. Bică.

Ieri, la Spitalul Colentina s-a reunit Consiliul Medical care s-a angajat că vor fi scoase posturi la concurs. Dar n-a fost singura decizie pe care a luat-o Consiliul. 

Pentru că cei doi tineri neurochirurgi și-au exprimat nemulțumirile în spațiul public, Consiliul a decis să-i trimită în fața comisiei de disciplină, sub acuzația de „prejudiciu de imagine adus spitalului”. Ȋn paralel, la solicitarea aceluiași Consiliu, o echipă de experți va evalua competența profesională a celor doi medici. 

Azi de dimineață, noua directoare a spitalului le-a propus medicilor ca „certurile dintre noi să se poarte la ea în birou, nu în spațiu public”. Vor cădea la pace cele două părți? „Asta este soluția. Eu așa cred, nu cred că escaladarea acestui conflict ar fi bună. Trebuie să calmăm, să dezinflamăm această situație”, afirmă dr. Bică.

Vor cădea la pace și dacă nu primesc banii pentru noua sală de operație? „Dacă nu primim banii, o să facem poate o fundație, ca afară. Nu o să ne oprim aici. Ok, nu se poate să ne dea administrația bani, nu-i o problemă. Dar să știm  despre chestia asta, «băi, băieți, nu se poate, planul pe care l-am avut acum trei ani, de a face chestia asta, nu mai poate continua din acest moment». Ok, înțeleg. Cer acum la Primărie să ne dea bani, pentru toate secțiile. Cer la Minister, cer la cine poate să ne dea. Măi, oameni buni, vrem să facem medicină de performanță în România. Și în plus, și știm să o facem! Și cred că oamenii din Colentina, colegii noștri, știu și ei să o facă și cred că merită asta”, spune dr. Bică. „Pe mine mă interesează ca neurochirurgia și celelelte secții să funcționeze în niște condiții de normalitate. Să știți că toți medicii din România nu își doresc neapărat salarii. Medicii din România își doresc să-și poată practica meseria cu pasiune, așa cum o fac și eu în fiecare zi, că pentru asta mă duc la lucru.”

Au dat Parisul pe Colentina. Niște tineri neurochirurgi care n-au primit niciodată „atenții” de la pacienți, pentru că și-au promis să nu facă asta. Și care, în loc să-și vadă de operațiile lor complicate, ieri erau printre zidari, azi țin conferințe de presă, iar mâine vor căuta soluții, prin textele de lege, pentru a debloca angajările de personal. 

Ar pleca din România acum, când văd cât de ușor se poate prăbuși un vis? Ar lăsa în urmă Colentina, dacă cineva le-ar oferi un post într-un spital de afară? „Primim sau nu oferte din străinătate, noi putem să ne facem meseria oriunde, pentru că ceea ce am învățat noi nu poate fi luat de nimeni. Decât de Dumnezeu”, spune dr. Ionuț Gobej.