Varujan Vosganian crede că ideea că parlamentarii sunt deasupra legii și că ei se protejează unii pe alții, blocând solicitările Parchetului de începere a cercetării penale, este o minciună sfruntată.

 În postarea de pepagina personală, Vosganian susține necesitatea imunității unui parlamentar și vede ca vulnerabilitate a perioadei în care Hitler și-a consolidat puterea în Germania faptul că în anii 30 nu exista imunitate parlamentară.

„În lipsa imunității parlamentare, Hitler a arestat  parlamentarii opoziției pentru a-și asigura, prin majoritatea constituțională artificial creată, arogarea unor puteri depline și dizolvarea Parlamentului”, scrie în postarea sa.

Fostul parlamentar a reacționat la valul de nemulțumire produs de votul dat de Senat în cazul lui Oprea și spune că „trăim o perioadă plină de dezinformări menite să stârnească aversiunea românilor împotriva partidelor politice și a Parlamentului. Desigur că și partidele și Parlamentul au, ca toate cele ce țin de societatea românească, multe de făcut pentru îmbunătățirea prestației lor.  Ceea ce se întâmplă, însă, nu este menit să contribuie la reformarea partidelor și a Parlamentului, ci este o tentativă de a asmuți pe români împotriva acestora, de a umili și înfricoșa oamenii politici,  prin vehicularea a tot felul de minciuni, jumătăți de adevăr și populisme propagandistice”.

Mai mult, politicianul crede că ideea că parlamentarii sunt deasupra legii este „o minciună sfruntată, bine ticluită în anumite laboratoare și răspândită de tot felul de agitatori năimiți”, specificând că parlamentarii răspund pentru faptele lor exact așa cum răspunde orice român.

Vosganian spune că votul în cazul ridicării imunității unui parlamentar, de care depind măsurile juridice, nu este altceva decât ”un detaliu din Codul de procedură penală”, și că elanul procurorilor ar putea tulbura echilibrul în Parlament, fără existența imunității.

„Constituția prevede o grilă a votului parlamentar fără de care mascații pot năvăli în casa unui lider politic aflat în faza cercetării penale, îi pot lua oricând computerele și toate documentele pe care le deține, ceea ce nu e tocmai normal”, continuă Vosganian. 

Chiar dacă Parlamentul nu aprobă arestarea ori percheziția, cercetarea poate continua nestingherită și, dacă faptele o îndreptățesc, parlamentarul poate fi trimis în judecată și condamnat, ca orice alt cetățean al României.

Conform art. 72 din Constituția României:

 „1. Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

 2. Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție. Competență de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 3. În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informă neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei masuri”.