

Zilele acestea, președintele României, Klaus Iohannis, a convocat reprezentanții partidelor la discuții privind aplicarea rezultatelor referendumului pentru justiție, lăsând impresia că sare peste o etapă esențială, anume validarea rezultatelor referendumului, anunțată de Curtea Constituțională pentru data de 12 iunie 2019.
Până când CCR se va pronunța cu privire la rezultatul referendumului, am încercat să aflăm care sunt condițiile pentru ca rezultatul referendumului să fie validat, demers nu foarte simplu, așa cum vom arăta în cele ce urmează.
La prima vedere, legea impune două criterii pentru validarea referendumului, însă niciun act normativ nu stabilește ce anume înseamnă „opțiuni valabil exprimate”.
Care sunt condițiile pentru validarea referendumului?
Legea 3/2000 prevede 2 condiții:
•Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
•(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.
Reamintim că Biroul Electoral Central a anunțat, luni, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai. Astfel, la prima întrebare, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru „nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530. La întrebarea a doua, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „da" a fost de 6.477.865, iar pentru „nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.
Ținând cont de vidul legislativ privind acest aspect, am încercat să aflăm de la autorități clarificările care lipsesc din lege.
Ce înseamnă opțiuni valabil exprimate?
Ce înseamnă „vot valabil exprimat”, ținând cont că la referendum au fost două întrebări?
Validarea votului unei persoane este condiționată de răspunsul (fie da, fie nu) la ambele întrebări? Practic, o persoană trebuia să răspundă obligatoriu la ambele întrebări pentru ca votul ei să fie validat? Validarea ține cont de faptul că un buletin de vot putea fi invalidat prin aplicarea greșită a ștampilei, iar celălalt folosit corect?
Am transmis solicitarea de presă Ministerului Afacerilor Interne (MAI), de la care am primit un răspuns prompt, prin care eram informați că nu MAI este instituția în măsură să răspundă acestor întrebări.
„Vă comunicăm că informațiile solicitate nu sunt de competența Ministerului Afacerilor Interne. Vă facem cunoscut faptul că responsabilitatea centralizării la nivel național a rezultatelor referendumului aparține Biroului Electoral Central, așa cum reiese din prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, care, la art. 25 alin.(1) stipulează că ”Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea și la transmiterea lor la birourile electorale ale secțiilor de votare, supraveghează corecta desfășurare a referendumului, centralizează la nivel național rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curții Constituționale”, se arată în răspunsul transmis de MAI pentru ActiveNews.
În continuare, ne-am adresat Biroului Electoral Central (BEC).
„Potrivit dispozițiilor art 45, alin.1 din leea nr 3/2000, privind organizarea și desfășurarea referendumului, Curtea Constituțională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru oranizarea și desfășurarea referendumului național și confirmă rezultatele acestuia”, se precizează în răspunsul transmis de BEC la solicitarea ActiveNews.
Prin urmare, nu am reușit să aflăm ce anume înseamnă „opțiuni valabil exprimate” și nici dacă răspunsul la ambele întrebări era obligatoriu pentru validarea votului.
Totuși, în plus față de solicitările de presă transmise instituțiilor statului, surse juridice ne-au explicat că această practică de a avea atâtea buletine de vot câte întrebări sunt în referendum este una europeană, urmând ca voturile să fie numărate separat, pe fiecare întrebare în parte.
În loc de concluzie, în așteptarea deciziei CCR, nu putem să nu ne întrebăm cum la nivelul unui referendum de importanță națională nu există nicio prevedere legală privind condițiile în care votul unei persoane se validează.
Mai mult, dacă pentru validarea votului, nu era obligatoriu ca o persoană să răspundă la ambele întrebări, de ce legea prevede ca omul să primească obligatoriu ambele buletine de vot în momentul în care votează? La fel, dacă ambele întrebări ar fi fost pe un singur buletin, un răspuns nul la o întrebare, ar fi anulat amândouă întrebări?
Prin urmare, singura certitudine este că acest referendum nu este doar cu două întrebări, ci cu mai multe semne de întrebare, și, din păcate, cu foarte puține răspunsuri.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
In alta ordine de idei vad ca s-a pus batista pe tambal in legatura cu fraudarea alegerilor facuta de serviciile secrete dupa procentele comandate de la Bruxell. Perversii de la Bruxelles erau panicati ca pierd majoritatea in favoarea suveranistilor. De asemenea prezenta la vot a fost falsificata, pentru a legitima UE si pentru a arata ca noi romanii ne iubim stapanii: “Da mama cu biciu-n mine”. Bineinteles pe valul de entuziasm pentru UE si M.UE Dragnea apare si Referendumul tembel al lui Johannis, care dupa cum observam s-a transformat intr-un Referendum pervers. Daca tot vorbim despre perversiuni mai mult sau mai putin sexuale, trebuie sa remarc perversiunea d-nei Dancila si a altor pesedisti-securisti care au predat partidul votat de cetateni pentru a lupta cu statul paralel chiar statului paralel. Dar d-na Dancila nu stie ca exista stat paralel ???!!! Iti trebuie putina inteligenta si spontaneitate ca sa parezi intrebarile incomode. Nastase avea acea inteligenta, Dancila n-o are. Vazand atata supusenie fata de Bruxelles și fata de Klemm, Johannis nici macar nu se mai agita sa-si puna “Guvernul meu” dupa cum trambita imediat dupa alegeri.
Walter Lübcke a fost în mod repetat amenințat cu moartea de către grupuri de extrema dreaptă, datorita sprijinirii politicii de migrație a Angelei Merkel.
Cine la ucis pe Walter Lübcke, prefectul din Kassel (Hesse), găsit pe terasa casei sale, împușcat în cap, în noaptea de sâmbătă 1 spre duminică 2 iunie? În cazul în care anchetatorii nu au răspuns, asasinarea lui este, în orice caz, o reamintire a urii de extremă dreaptă pe care acest creștin-democrat in varsta de 65 de ani a starnit-o, si se datoreaza sprijinului său pentru politica de primire a migrantilor a Cancelarului Angela Merkel, în timpul crizei refugiaților din anul 2015.
Marți, la două zile după ce a fost găsit cadavrul, asistentul lui Walter LüBCKE a reamintit că acesta a primit amenințări constante din partea unor grupuri de extrema dreapta, inclusiv din partea Reichsbürger-ilor ( „cetățeni ai Reich-ului“), o organizație nostalgica dupa cel de-al Treilea Reich, care nu recunoaste existența Republicii Federale Germania, sustinand neplata taxelor datorate statului și întocmirea propriilor documente de identitate.
După moartea lui Walter Lübcke, au apărut câteva comentarii pline de ură pe rețelele sociale, produse de conturi identificate ca fiind aproapiate de extrema dreaptă. Exemplu: "Ticălosul si-a primit lovitura de grație. Respect!" Sau din nou: "Vinovat, nu merita niciun fel de milă, asa se va întâmpla și cu Merkel, și cu ceilalți. "
Cadavrul mutat din loc de un asistent
Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) incepand cu mijlocul anilor 1980, adjunct regional intre anii 1999-2009, Walter LüBCKE a fost numit, de către ministrul de interne din Hesse, Volker Bouffier (CDU), în anul 2009, prefect (Regierungspräsident) al districtului Kassel, oraș universitar de 200.000 de locuitori, situat între Frankfurt și Hanovra. După ce a devenit ministru-președinte de land, domnul Bouffier a adus un omagiu duminică dimineață unui "vechi prieten ".
În octombrie 2015, la o lună și jumătate după decizia doamnei Merkel de a nu închide granițele Germaniei in fata refugiaților care fugeau de războaiele din Orientul Mijlociu, pentru a ajunge în Europa de Vest, luând calea balcanică, Walter Lübcke a avut în mod clar o pozitie in favoarea primirii refugiatilor, în numele valorilor creștine. "Cei care nu împărtășesc aceste valori pot părăsi această țară în orice moment", a spus el, după ce a primit amenințări cu moartea într-o dezbatere cu cetățenii. La acea vreme, el a fost insultat de membrii mișcării anti-islamice și anti-migrante Pegida, fondată la sfârșitul anului 2014 la Dresda (in Saxonia).
Ancheta ar putea fi complicată de faptul că cadavrul victimei a fost mutat din loc de catre un paramedic, care a sosit la fața locului înaintea poliției, au dezvăluit marți seara Bild și Spiegel. Întrebati despre aceste revelații, anchetatorii au refuzat să vorbească despre o "manipulare". Walter Lübcke a fost găsit mort de catre o rudă, la ora 00:35, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe terasa casei sale din Wolfhagen-Istha, lângă Kassel. Apoi a fost dus la spital, unde a fost constata moartea sa, după ce toate încercările de resuscitare au eșuat.
https://www.lemonde.fr/international/article/2019/06/05/en-allemagne-un-prefet-retrouve-mort-d-une-balle-dans-la-tete_5471784_3210.html?utm_medium=Social&utm_source=Facebook&fbclid=IwAR2WZ2zfo1pcdZv4EyQYN6bDRbjSSw-JYEd0tQhqpyqFe7gUyIEpKRZOq4I#Echobox=1559729910
https://evz.ro/gazele-naturale-pericol-consumator.html
"Plafonarea de către Guvern, prin Ordonanța de Urgență 114/2018, a prețului de vânzare la gazele naturale către consumatori va genera un impact negativ pe termen lung asupra sectorului românesc al gazelor naturale, relevă concluziile studiului "Piața gazelor naturale din România: Cum garantăm securitatea și competitivitatea sectorului", realizat de o companie de consultanță în energie, la solicitarea Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG). Potrivit documentului, citat de Agerpres, anularea integrală a acestui plafon de preț, cu aplicarea unui mecanism de protecție a consumatorilor de energie vulnerabili, este o condiție a dezvoltării unei piețe lichide și profunde a gazelor naturale."