

Uniunea Salvați România și-a desemnat sâmbătă, în cadrul Congresului partidului, candidatul la alegerile prezidențiale. Dan Barna a obținut cele mai multe voturi, așa cum era de așteptat. PLUS va alege la rândul său și abia apoi se va lua o decizie finală. Au fost 492 de voturi exprimate, dintre care 26 nule, 322 de voturi obținute de Dan Barna, 134 de voturi care au mers pentru Goțiu și trei voturi pentru Dragoș Dinulescu
”Dan Barna va fi candidatul USR la președinția României. Un personaj interesant, ușor exotic pentru societatea românească, venit din zona consultanței private, dar care face contracte cu statul, cu viziuni neo-marxiste/progresiste. Mascate însă cu abilitate”, scrie Dan Andronic într-un editorial din Evenimentul Zilei. Publicație care, amintește jurnalistul, a susținut public referendumul pro-familie, așa cum USR și Dan Barna au reprezentat opoziția cea mai vehementă.
Andronic trece în revistă ieșirile publice ale USR și ale candidatului său la funcția supremă în stat pe tema căsătoriilor între persoane de același sex sau a adopțiilor copiilor de către cuplurile homosexuale, remarcând că toate au un numitor comun: ”deocamdată”.
„Ca istoric am mai văzut în România momente în care o pleiadă de intelectuali se chinuiau să construiască imaginea unui șef de stat cu calități excepționale, învestit cu misiunea istorică de a conduce destinul României spre un viitor luminos. Îl chema Nicolae Ceaușescu și avea soluții pentru orice! Aceeași strădanie o veți vedea începând de astăzi.
Să nu ziceți că nu v-am spus…”, conchide jurnalistul.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
L-am auzit astăzi pe Dan Barna, "prezidențiabilul USR", vorbind la congresul partidului despre filme și seriale, respectiv despre Matrix, Star Trek și Game of Thrones. Concluzia mea este că acest chiparos al politicii de tip "new wave" este un geniu. Pentru că doar un geniu putea zugrăvi atât de bine USR-ul prin asocierea cu cele trei producții enunțate.
1. Matrix: Barna compară USR-ul cu pastila albastră oferită de Morpheus lui Neo, iar pastila roșie, evident, cu PSD-ul, spunând: "dacă iei pastila roșie te vei întoarce la viața ta obișnuită și vei vedea lucrurile așa cum le vedeai dintotdeauna. Dacă vei lua pastila albastră vei vedea realitatea așa cum este ea".
Tare comparația, nu? Doar că, în film, Morpheus spune așa: "Dacă iei pastila albastră, povestea se termină, te vei trezi în patul tău și vei crede ceea ce-ți vei dori tu să crezi", adică va rămâne cufundat în ignoranță. "Dacă iei pastila roșie, vei rămâne în Țara Minunilor și îți voi arăta cât de adâncă este gaura săpată de iepure. Tot ceea ce-ți ofer este adevărul și nimic mai mult."
Barna a sucit replica din film în favoarea lui, dar, trebuie să recunoaștem, asocierea variantei corecte din film cu situația politică este genială și cât se poate de adevărată.
2. Star Trek: Barna spune că USR-ul, ca energie, este Star Trek-ul României. Corect! Am văzut cu toții această "Next generation" de politicieni care ne deschid energic calea către un adevărat "Deep STATE nine". Și nu mă refer la fețele lor de creaturi rezultate în urma împerecherii dintre klingonieni și romulani, ci la vederile lor limitate de ochelari tip Geordi La Forge și de empatie tip Data androidul.
3. Game of Thrones: Păi, când Barna spune că partidul său este un "Gheimsoftron" ca viziune, nu îl pot contrazice. Omul are din nou dreptate. Viziunea lor "eliberatoare" e asemănătoare cu a lui Daenerys: orbiți de ura față de PSD, se vor urca pe dragonul zămislit din focul SRI-DNA și ne vor pârli pe toți.
În concluzie, Barna este un geniu în interpretarea celei de-a șaptea arte, iar Lazăr Cassvan nu i-ar fi ajuns nici până la glezna acoperită de pantofii în carouri, de clovn rezistent și persistent în caraghioslâcuri...
https://www.facebook.com/andrei.boceanu/posts/2890888534260389
Dle Barna, să vorbești în discursul tău despre ”realitate”, dar să faci trimiteri la 3 filme SF, iată ce înseamnă să-ți cunoști bine electoratul!
Domnu' Barna, aia la care vă referiți dvs e #PastilaRoșie. Dacă citeați filosofie, nu mai încurcați pastilele.
"Pastila roșie" este o metaforă neobișnuită pentru o lucrare de filosofie, dar potrivită pentru miza acestei cărți. Unii cititori și-au dat probabil seama că titlul se inspiră din celebrul Matrix. În film se înfățișează un viitor distopic în care mașinile au preluat controlul asupra oamenilor și îi țin închiși într-un simulacru al lumii reale. Câțiva indivizi liberi continuă să lupte împotriva roboților, dar majoritatea omenirii este prizoniera unei proiecții digitale, care seamănă cu lumea anilor 2000. Pentru cei captivi, toate emoțiile, reprezentările și percepțiile par să fie cele ale umanității sfărșitului de mileniu. În realitate, nu sunt decât impulsuri electro-chimice, un vis digital menit să asigure conservarea cerebrală a prizonierilor. Personajul principal din film este prins în această pânză de iluzii, dar simte cumva că lumea în care trăiește ar putea fi o nălucire. El este vizitat de câțiva luptători ai lumii reale, care îi confirmă presimțirile și îl supun unei alegeri. Dacă va lua o pastilă de culoare albastră, va uita de întâlnirea cu ei și se va întoarce la viața iluzorie din Matrix. Dacă va lua pastila roșie, va fi deconectat și va rămâne în realitatea viitorului, o lume întunecată și primejdioasă, unde ultimii oameni liberi duc un război disperat, dar optimist contra mașinilor. În urma acestui film, "pastila albastră" și "pastila roșie" au devenit simboluri ale culturii pop, reprezentând alegerea între o viață de iluzii fericite și o existență uneori incomodă, dar întotdeauna conștientă."
Aceasă carte pornește de la convingerea că — fără să fim cu adevărat conectați la o mașină — noi trăim într-o lume plină de iluzii și adevăruri prefabricate. Dintre acestea, două astfel de "adevăruri" vor fi chestionate pe parcursul cărții, cu speranța că putem gândi lucrurile și altfel decât suntem obișnuiți. Primul este acela că moralitatea înseamnă sacrificiul libertății și al împlinirii de sine. Al doilea este că fericirea înseamnă ignoranță. Pastila roșie, pe care o propun în acest volum, se dorește un andidot pentru aceste două dogme ale omenirii civilizate. Speranța din care se nasc aceste pagini este că putem gândi fericirea ca luciditate și morala ca libertate." (Daniel Nica, Pastila rosie. Eseu despre moralitate și fericire. Ed. Trei, 2015, pp. 21-22)
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10157522069809461&set=a.34788194460&type=3&theater