Recursul compensatoriu, măsură luată de autoritățile române privind eliberarea înainte de termen a anumitor deținuți, a declanșat în spațiul public, mai ales în cel virtual, un tăvălug de reacții, ipoteze, discuții nesfârșite, dar nu despre eventuala îmbunătățire a unei legi, ci despre pasarea responsabilității de la un grup politic către altul

.

Încercăm, în cele ce urmează, să reconstituim cronologia acestui act normativ, fără a insista asupra oportunității legii în sine, lăsăm acest demers jurnalistic pentru o dată ulterioară.

 

În luna octombrie 2016, Raluca Prună, ministrul Justiției în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, făcea o declarație cel puțin surprinzătoare, spunând că a „mințit CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) că are bugetul asigurat pentru șapte penitenciare”. Era momentul în care CEDO condamna România pentru condițiile din penitenciare.(Link)

În ianuarie 2017, proiectul de lege inițiat de Raluca Prună era înregistrat la Senatul României de către Guvernul Sorin Grindeanu (Link).(Link)

Pe 13 martie 2017 proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în unanimitate cvasi totală: DA= 117 NU=1 AB=0) cu titlul: „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”. 

Tot pe 13 martie 2017 proiectul era trimis spre dezbaterea Camerei Deputaților, iar pe 14 martie 2017 era înregistrat.

Pe 9 mai 2017, Camera adoptă Proiectul cu 175 de voturi Pentru, 85 împotrivă (56 de la PNL, 26 de la USR și 3 de la minorități) și 20 de abțineri.

Pe 18 mai 2017 , 51 deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România depun o sesizare de neconstituționalitate (Link).

Printre aspectele semnalate de 51 de parlamentari se numără faptul că la Cameră, legea a suferit „43 de amendamente noi, care aduc legii modificări majore de conținut juridic și e îndepărtează în mod semnificativ de obiectivele avute în vedere inițial”.

Pe scurt, cei 51 reclamă faptul că noile amendamente, unele dintre ele fiind echivoce, ușurează obținerea compensării de către deținuți. Sesizarea a fost respinsă de către Curtea Constituțională.

În iulie 2017, în timpul Guvernului PSD, legea privind recursul compensatoriu este publicată în monitorul oficial, Președintele a promulgat legea prin Decretul nr.634/2017 fără să o atace la CCR.

În octombrie 2017, Raluca Prună explica următoarele: „În discuții la CEDO și în guvern, am explicat că nu voi propune un recurs compensatoriu în bani, pentru că nu poate fi justificat moral sau politic. Nu într-o tară ca a noastră în care cele mai multe școli din mediul rural au toalete în curte, în care nu există condiții în spitale, în care veterani de război au pensii de câteva zeci de euro etc. Și nu de către un ministru venit într-un guvern tehnocrat după o tragedie ca cea de la Colectiv în care concetățeni ai murit cu zile pe trotuar pentru că nu aveam salvări destule sau cu infecții spitalicești din cauza precarității din sistemul de sănătate”.(Link)

În decembrie 2018, actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, declara că „proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat sub guvernarea anterioară iar propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru” (Link)

În cursul zilei de miercuri, 16 ianuarie 2019, fostul premier Dacian Cioloș declara că, dimpotrivă „legea a fost inițiată la propunerea lui Florin Iordache. Guvernul Cioloș a propus o altă formă a legii, fără legătură cu cea inițiată și adoptată de PSD”.(Link)

La câteva ore, a apărut și reacția fostului premier Sorin Grindeanu:  „Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul exact în forma inițiată de Raluca Prună.” (Link)

Închidem cercul cu o postare, de joi 17 ianuarie, a fostului ministru Raluca Prună, care încearcă să motiveze de ce a ales soluția recursului compensatoriu cu argumentul„că România este țara unde nu poti face din penitenciar un loc mai bun decât  în multele case sărace”. Postarea se încheie cu hashtag-ul #suntetipatetici.

Este foarte probabil ca aceasta să țină loc de concluzie și prezentului material...