ACTUALIZARE 25.01/ 22:15 Comisia Europeană a răspuns, după ce președinții celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au spus că oficialii europeni nu sunt bine informați în ceea ce privește modificarea legilor justiției și a Codurilor penale.
Comisia Europeană a precizat, joi, că a urmărit îndeaproape procesul parlamentar din România și evoluța discuțiilor privind modificarea Legilor Justiției.
Replica a venit după ce șefii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, au transmis reprezentanților CE că „nu sunt corect informați”.
„Comisia a urmărit îndeaproape procesul parlamentar din România și evoluția discuțiilor asupra acestor legi în decurs de mai multe luni. Suntem foarte bine informați despre acest proces, despre mizele care sunt în joc și despre potențiale riscuri. Suntem în contact cu Guvernul, Parlamentul, sistemul judiciar și societatea civilă din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, a precizat Christian Wigand, purtător al Comisiei Europene pe Justiție.
Știrea inițială
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, liderii partidelor din coaliția de guvernare, au transmis, prin intermediul unei scrisori, o replică dură la criticile exprimate de Bruxelles pe marginea modificărilor aduse legilor justiției.
Redăm, mai jos, scrisoarea semnată de Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea:
„Dragă domnule Președinte al Comisiei Europene
Dragă domnule Prim Vice-Președinte al Comisiei Europene,
Ne exprimăm aprecierea cu privire la interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma justiției și modificarea Codului penal și Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale a României, directivele europene și deciziile CEDO pronunțate în această materie.
Totodată ne exprimăm la rândul nostru speranța că vom încheia cu succes Mecanismul de Cooperare și Verificare, în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.
Elaborarea și examinarea textelor de lege s-a făcut cu respectarea exigențelor constituționale, acestea fiind supuse controlului constituțional realizat de Curtea Constituțională a României. in cadrul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională a României verifică atât conformitatea cu legea fundamentală, cât și respectarea standardelor Comisiei de la Veneția.
Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislația națională a standardelor în materie de justiție la nivel european. Amintim în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la clarificarea statutului procurorilor și judecătorilor, și necesitatea separării carierelor acestora.
De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu privire la independența și reforma sistemului judiciar.
În același timp însă ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor pe tema justiției din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate și adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României, prin Ministerul Justiției, cu participarea și consultarea tuturor organizațiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile judecătorilor, procurorilor și avocaților, reprezentanții societății civile și ai mediului academic. in acest cadru, toți cei preocupați de reforma justiției au avut ocazia de a formula amendamente și observații de care s-a ținut seama în procesul de legiferare. Ulterior aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanentă a reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic Si a celorlalți participanți la actul de justiție. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat 4 luni și au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaților, pe toată perioada desfășurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesați să urmărească îndeaproape argumentele și votul pentru fiecare amendament.
Referitor la preocupările exprimate de Comisie în ceea ce privește consensul realizat față de aceste legi, vă informăm că din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele trei legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau au fost susținute de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor. 0 bună parte dintre acestea au fost susținute și de partidele din opoziție, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate de către cei prezenți la dezbateri.
În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puțin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparență și consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când, guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloș, a modificat pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal și 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanță de urgență, fără nicio dezbatere publică și fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a asociațiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferența diametral opusă a atitudinii reprezentanților Comisiei în două momente esențiale privind dezbaterile din România pe tema justiției nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc.
Ne-am fi așteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituționale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare Si obiectivă a reformei justiției din România. in acest sens, subliniem faptul că mecanismele de control constituțional asupra modificărilor celor trei legi privind sistemul judiciar se află în plină desfășurare, iar Curtea Constituțională urmează să se pronunțe.
La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, Si preocupările Comisiei cu privire la discuțiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal și a Codului de procedură penală, în condițiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligația ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. De asemenea, jurisprudența CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naștere abuzurilor sancționate de CEDO. Deși dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunțate în acea Directivă. Dezbaterile parlamentare care urmează, se vor bucura de aceeași transparență și deschidere la dialog ca și în cazul legilor privind sistemul judiciar. In același timp, considerăm că cei care au informat Comisia cu privire la modificările celor două coduri în materie penală, respectiv procesual penală ar fi trebuit să prezinte și deciziile Curții Constituționale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituționale, fapt care atrage obligația Parlamentului de amenda legislația în acord cu deciziile Curții care sunt definitive și obligatorii.
Ar fi nefiresc și contrar principiilor europene să se susțină că aceleași prevederi legale care reglementează activitatea justiției sunt în conformitate cu principiile europene într-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independența justiției în România.
Având în vedere toate cele de mai sus, considerăm că manifestarea interesului Comisiei cu privire la dezbaterile din Parlamentul României pe teama justiției reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui dialog permanent între cele două instituții pentru clarificarea tuturor problemelor în dezbatere.
Drept urmare, ne manifestăm toată deschiderea pentru o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr și informare reciprocă corectă, care să asigure astfel un fundament solid pentru consolidarea statului de drept, în România, concomitent cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului."
Știrea inițială
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintele Frans Timmermans se arată „îngrijorați” de modificările aduse legilor justiției, informează o declarație publicată pe siteul Comisiei Europene.
Aceștia amenință că „vor analiza în detaliu” modificările aduse legilor justiției și codului penal.
Iată textul integral:
„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.
O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este că progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile. În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind Legile Justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia.
De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare.
Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017. Potrivit ultimului raport privind MCV, Legile Justiției reprezintă un test important cu privire la măsură în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.
Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces. Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției."
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
How civilized of the last of the dying Germans in Natostan or is that now independent Muzz Germanistan to allow the barbarians to kick each others' primitive sorry Muzz asses in the comfort of a warm airport terminal. So much more civilized this proxy battle than the thugs from Turkey slaughtering the Kurds in the sovereign independent nation of Syria. The good news is of course the real loser in all this will be the Anglozionazi abomination in Washing town Israhell.
Ai un binemeritat sictir si din partea mea.