A fost o țară puternică în UE care se opunea tendinței de extremism birocratic a diriguitorilor, cei care sufocă energiile Uniunii prin ultra-reglementare. Acea țară este, evident, Marea Britanie, țară care își păstrase și moneda proprie.
Odată plecată, UE este la mâna "olimpienilor", așa cum au fost denumiți de un sociolog american cei care intră în politică direct din școli si biblioteci, după multe masterate și doctorate, fără să aibă contact cu lumea reală. Ei imaginează lumi perfecte, dar lipsite complet de organicitate. Utopii, cum am mai spus de atâtea ori.
Este România pregătită să facă față acestei situații?
Mi-e teamă că nu.
Deși a trecut prin totalitarismul comunist, România nu a dat elite care să aibă o perspectivă de ansamblu asupra rolului țării în context global.
De dragul integrării europene, am sacrificat totul hrăniți de mantra neoliberală a "privatizării": industria, agricultura - inclusiv pământul arabil, pădurile, serviciile și utilitățile publice. S-a trecut apoi la un alt nivel: demantelarea ideii de neam, a istoriei, e ethosului național, a dreptei credințe care a prezervat românitatea chiar în lipsa unei statalități protectoare in Ardeal și mai recent în Basarabia, pământuri stropite de sangele mucenicilor.
Birocrația UE, ultra-stângistă, are în vizor și redefinirea Familiei, a sexelor (prin teoriile gender), intervine în alcătuirea naturală, normează aberant însăși...normalitatea.
Documentele care apar după Brexit arată preocuparea birocrației UE de a grăbi destructurarea statelor și guvernelor, a armatelor și serviciilor secrete, a băncilor naționale, desființarea totală a granițelor si crearea hiperstatului Statele Unite ale Europei.
Autismul în care trăiesc politicienii de eprubetă îi face să nu priceapă nimic din lecția Brexit.
Avem oameni care să gestioneze aceste tendințe externe ce frizează totalitarismul extrem, acest proiect care nu are legătură cu realitatea națiunilor europene?
Rămâne de văzut.
În mass media pare că bătălia este pierdută, putinele voci obiective fiind acoperite de isteria propagandiștilor de serviciu, uneori chiar ridicoli de stupizi în sinceritatea lor, din păcate.
De aceea alegerile din toamnă vor avea o însemnătate aparte. Vor reuși partidele actuale să aducă în prim-plan oameni noi, cu viziune și instinct politic necesar supraviețuirii? Îi vor reloca pe "excentrici", pe cei care au fost marginalizați în propriile partide? Vor apărea noi formațiuni politice care să preia acest demers național obligatoriu, extrem de bine reprezentat la vecinii noștri, foștii "colegi" de lagăr socialist?
Rămâne de văzut. Oricum, presiunea unui stat polițist coordonat din exterior, inclusiv presiunea ambasadelor, încercările de a iniția mișcări politice "antisistem" cu banii corporatocrației bancare, sprijinite de o presă înfometată si ideologizată, deci obedientă, toate acestea vor fi prezențe certe în viitorul apropiat. Însă trebuie surmontat acest handicap antidemocratic, pentru că miza este enormă: apărarea primului paragraf al Articolului 1 din Constituția României, care spune limpede că țara noastră este "stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil."
Toate forțele conștiente, indiferent de tendințele partinice, vor trebui să conlucreze pentru supraviețuirea statală și a societății românești, a comunităților și a persoanelor concrete, prinse în acest vârtej centrifug.
Nu mai avem timp de fleacuri.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.