Senatoarea PSD Gabriela Crețu a scris pe facebook că România ar trebui să sărbătorească „Ziua Republicii” pe 30 decembrie, în fiecare an.

„30 Decembrie este Ziua Republicii. România este republică! România nu sărbătorește, așa cum ar fi firesc, ziua sa. 

O fi o dovadă a disprețului cultivat sistematic față de bunul public (res publica)?! 

Atunci, dragi cetățeni ai republicii, cum să construim binele public?!”, a scris senatoarea pe pagina sa de pe rețeaua socială sâmbătă.

Dar schimbarea formei de Guvernământ, așa cum explică Tudor Curtifan pe blogul său, a fost ilegală, încălcând chiar dispozițiile legale semnate de către Guvernul comunist. Acesta afirmă, că potrivit Constituției în vigoare în 1947, abdicarea Regelui nu însemna abolirea Monarhiei, ci doar vacantarea Tronului. Mai mult, schimbarea formei de Guvernământ s-a produs în mod ilegal, printr-o ședință parlamentară.

„Iată ce spune și articolul 79 din Constituția de la 1923: „La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunări se întrunesc de îndată într’o singură Adunare chiar fără convocare și cel mai târziu în opt zile dela întrunirea lor aleg un Rege dintr’o dinastie suverană din Europa occidentală”. Lucrurile sunt cât se poate de clare.

Mai mult, potrivit Constituției aflată în vigoare, în lipsa Regelui ar fi trebuit să fie constituiă o Regență, lucru care nu s-a întâmplat. Foarte important, art. 85 din Constituția de la 1923 spune clar: „Nici o modificare nu se poate face Constituțiunii în timpul Regenței”.

Sigur, Petru Groza a evitat cuvântul Regență și a constituit un Prezidiu al Republicii Populare Române care să preia prerogativele Regelui, dar indiferent de denumire, modificarea Consitutuției nu se putea face în lipsa unui suveran.

Mai apoi, imediat după semnarea actului de abdicare forțată, schimbarea formei de guvernământ s-a decis într-o ședință parlamentară fără cvorum prin fraudarea procesului verbal”, scrie Curtifan.

„Abolirea monarhiei și instaurarea republicii a fost dezbătută și votată în Parlament în doar 45 de minute (!). Mai mult, ne aflam la 30 decembrie 1947, în plină iarnă, iar Parlamentul luase vacanță din 20 decembrie 1947 până în 20 ianuarie anul viitor.

Cu Parlamentul aflat în vacanță, Adunarea Deputaților se putea întruni doar printr-o convocare într-o sesiune extraordinară, lucru ce nu s-a întâmplat. Iar din punct de vedere logistic, în condiții de iarnă grea, era imposibil ca deputații aflați pe teritoriul întregii țări să poată ajunge la București în doar câteva ore.

Asta ca sa nu mai precizăm că Adunarea Deputaților nu avea niciun drept legal prin care se putea pronunța la modificarea Constituției și implicit a formei de guvernământ. Adunarea Deputaților avea doar puterea de a legifera. O asemenea modificare a Constituției se putea face doar de Adunarea Constituantă. Petru Groza și Gheorghe Gheroghiu-Dej nu doar că au încălcat jurământul depus în fața Regelui, dar au violat grav un decret regal semnat tocmai de ei la 13 iulie 1946 în care se preciza clar că o asemenea modificare a Constituției nu putea fi făcută de o adunare ordinară ci doar de una Constituantă”, continuă acesta.