

Ambasadorul Olandei în România şi Republica Moldova, Stella Ronner-Grubačić, a participat la prima paradă Gay organizată la Split în 11 iunie 2011. La acea vreme, Ronner-Grubačić era ambasador în Croaţia.
„Participarea mea la Split Gay Pride înseamnă un semn clar de sprijin. (...) Guvernul Ţărilor deJos este puternic angajat în promovarea şi apărarea drepturilor omului peste tot în lume. Aceasta include suport pentru Principiile Yogyakarta privind drepturile omului în legătură cu orientareasexuală şi identitatea de gen”, anunţa Ronner-Grubačić, într-un comunicat de presă remis de Ambasada Olandei.
La parada gay au participat circa 200 de manifestanţi, pentru protecţia cărora au fost mobilizate 600 de forţe de ordine, maşini, elicoptere de supraveghere, câini poliţişti şi ambulanţe. Coloana de militanţi gay a fost întâmpinată de 10.000 de localnici care, din spatele gardurilor de protecţie, au huiduit, au scandat lozinci anti-homosexualitate şi au aruncat cu pietre, cutii de conserve, roşii,petarde şi peturi. Câţiva jurnalişti şi participanţi la parada gay au fost uşor răniţi.
Prof.dr. Rebić: „Bărbaţii gay şi lesbienele trebuie să rămână în cadrul politicii dumneavoastră”
La incidentele de la Gay Pride din Spil nu s-a înregistrat vreo vătămare corporală serioasă. Doar un orgoliu rănit, care i-a motivat pe politicienii susţinători ai LGBT să spună despre croaţi că nu sunt îndeajuns de toleranţi pentru a deveni cetăţeni UE. A doua zi, la 12 iunie 2011, ambasadorul olandez Stella Ronner-Grubačić a anunţat că va solicita continuarea procesului de monitorizarea a Croaţiei,după încheierea negocierilor de aderare a acestei ţări la Uniunea Europeană.
„Evenimentele de acest gen arată că monitorizarea este necesară pentru a garanta că reformele pe care guvernul croat le-a început sunt ireversibile”, a declarat Ronner-Grubačić.
În replică, prof. dr. Adalbert Rebić, fost ministru în guvernul croat şi profesor la Ȋnalta Şcoală de Teologie a Universităţii Catolice din Zagreb, a declarat: „ne pare rău, dar victimele au primit ceea ce au cerut! Sunt împotriva oricărei forme de violenţă, dar sunt şi împotriva paradei gay. Respect opinia altor persoane, însă bărbaţii gay şi lesbienele trebuie să rămână în cadrul politicii dumneavoastră. Nu avem nevoie de şi mai multă homosexualitate pentru public”.
Adalbert Rebić a mai precizat că, deşi se consideră că cetăţenii din Split au reacţionat extrem de nepotrivit, vina pentru epilogul sângeros al paradei gay aparţine organizatorilor şi celor care au permis desfăşurarea acestui eveniment.
„Această paradă a fost declarată ca având un grad ridicat de risc şi se putea ştii dinainte ce se va întâmpla. Este cunoscut modul în care va reacţiona cultura tradiţională creştină faţă de o astfel de paradă indecentă, ce contravine doctrinelor creştine şi care,prin acest comportament, ofensează”, a declarat Rebić, pentru ziarul „Slobodna Dalmacija”.
Teologul catolic a precizat şi că el crede că oamenii din Split ar fi putut reacţiona diferit, exprimându-şi nemulţumirea lor doar cu dezaprobări verbale, nu şi cu pietre.
„Să arunci cu pietre este o expresie a lipsei de cultură, dar este o expresie a lipsei de cultură şi de homosexualitate”, a adăugat el.
„Uniunea Europeană ar trebui să fie înţeleasă ca un parteneriat”
Croaţii nu sunt după chipul şi asemănarea olandezilor. Aşa cum nici românii nu sunt. Ȋnsă atitudinea asocietăţii civile, care nu s-a grăbit deloc să condamne evenimentele din Split, avea să devină un alt capăt de acuzare al Stellei Ronner-Grubačić la adresa Croaţiei.
„Pe cei care cred că ceea ce s-a întâmplat la Split a fost un incident izolat îi sfătuiesc să observe cu atenţie reacţiile, şi atunci vor vedea dacă a fost sau nu doar un incident izolat”, a declarat ea.
La 16 iunie 2011, la cinci zile de la Gay Pride din Split, ambasadoarea Olandei s-a întâlnit cu președintele Croaţiei, Ivo Josipović (nu cu primul-ministru, considerând că el nu a fost suficient de clar în condamnarea violenţelor). Președinţia Croaţiei nu a dorit să comenteze această întâlnire însă,contrar uzanţelor, ambasada Olandei din Zagreb a emis, în aceeași zi, un comunicat de presă.
„Ambasadorul Ronner-Grubačić s-a întâlnit în această dimineaţă cu Președintele Josipović, cu care a discutat despre procesul de aderare al Croaţiei la UE. După acest eveniment, ambasadorul a descris întâlnirea ca fiind una foarte plăcută, indicând faptul că i-a confirmat președintelui Josipović sprijinul Olandei pentru intrarea Croaţiei în UE.
«De asemenea, am discutat despre faptul că UE este o uniune de valori», a declarat ambasadorul. «Am fost de acord că acest lucru înseamnă, printre altele, că nimeni nu ar trebui să fie discriminat din cauza sexului sau din orice alte motive. Aceasta înseamnă, de asemenea, că oamenilor ar trebui să li se permită să demonstreze pașnic, pentru a-și cere drepturile lor».
Potrivit ambasadorului, Uniunea Europeană ar trebui să fie înţeleasă ca un parteneriat. «În opinia Olandei, atunci când sunteţi parteneri adevăraţi, ce lucrează pentru aceleași obiective și în aceeași direcţie, asta înseamnă că vă puteţi critica reciproc și că puteţi accepta critica».
În timpul întâlnirii cu Președintele, ambasadorul a repetat, de asemenea, poziţia oficială a Olandei în negocierile de aderare ale Croaţiei. «Țările de Jos sprijină aderarea Croaţiei la UE. Ca și alte statemembre ale UE, Țările de Jos analizează recomandarea Comisiei, de a închide negocierile cu Croaţia. De-a lungul acestui proces, a fost clar faptul că Olanda este în favoarea monitorizării, de la închiderea negocierilor până la intrarea efectivă a Croaţiei în UE». Potrivit ambasadorului, scopul acestei monitorizării este acela de a se asigura că procesul de reforme pe care Croaţia l-a demarat, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale, este ireversibil și de durată.”
Luni pe ActiveNews: Cum i s-a impus Croaţiei „să adopte rapid și să pună în aplicare un plan de acţiune împotriva homofobiei”.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.