Scutul antirachetă de la Deveselu este o facilitate strict defensivă, care nu are nicio legătură cu Rusia, dar România trebuie să se gândească la consolidarea protecției antiaeriene a facilității de la Deveselu, pentru că sunt semnale care dau de gândit, a declarat într-un interviu pentru Mediafax, Mihnea Motoc, ministrul Apărării.

„Am spus în nenumărate rânduri că, din toate punctele de vedere, facilitatea de la Deveselu este strict defensivă, este în deplină consonanță și respectă prevederile legislației internaționale, este în acord cu arhitectura de securitate pe care NATO o afirmă și o confirmă și o reconfirmă de la summitul de la Lisabona până în prezent. (...) Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilități ca un element ce ne transformă într-o țintă e regretabil. Este evident că dacă ținem cont de toate aceste precizări pe care le-am făcut în nenumărate rânduri este nefundamentat să existe o asemenea percepție, dar dacă este să devenim țintă pentru că ne consolidăm securitatea, cred că e preferabil să fim țintă fără a ne consolida securitatea”, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc pentru Mediafax.

Ministrul Apărării a declarat că perspectiva modificării scutului antirachetă într-un sistem ofensiv nu poate fi luată în considerare sub nicio formă și a vorbit despre măsurile aeriene și navale ale NATO de la Marea Neagră, brigada multinațională NATO de la Craiova, dar și despre înzestrarea Armatei Române.

„În primul rând aș vedea ca important aici și ca factor motivator al măsurilor privind constituirea unei prezențe aliate avansate în sudul flancului estic, la Marea Neagră, despre care amintea din nou secretarul general al NATO săptămâna trecută, aș vedea aceste măsuri în relație cu ansamblul climatului de securitate din zona lărgită a Mării Negre, climat care este foarte deosebit față de cel pe care îl știam, îl vedeam până în 2014, climat care s-a schimbat, s-a deteriorat pe fondul unor acțiuni întreprinse de Rusia începând cu anexarea ilegală a Crimeei și continuând cu instabilitatea care se înregistrează și în prezent în estul Ucrainei, dar și constând într-o acumulare militară evidentă în peninsula Crimeea, în Marea Neagră. Flota Mării Negre a Rusiei a sporit considerabil atât din punct de vedere al capabilităților navale cât și al celor aeriene de sprijin. De asemenea, vedem că Marea Neagră, peninsula Crimeea devin un fel de platformă pentru proiectarea forței la distanță de către Rusia cu obiectiv principal Mediterana de Est. Deci nu există o consacrare doctrinară sau politică a faptului că Rusia constituie o amenințare pentru alianță, implicit nici pentru România, dar aceste măsuri sunt un răspuns la un mediu de securitate deteriorat pe fondul acțiunilor Rusiei. Aceasta nu înseamnă că suntem închiși față de perspectiva reluării dialogului cu Rusia. S-a consemnat foarte precis acest lucru și la summitul de la Varșovia și în reuniuni politice ulterioare. Este necesar să se întrunească o serie de condiții pentru restabilirea acestui dialog la parametrii la care era înainte de 2014, condiții care țin de respectarea legalității internaționale. Evident că nu ne raportăm nici noi, România, nici NATO la aceste fenomene strict militar, e vorba doar de un răspuns, o gestionare militară a situației, ci evident rămâne extrem de important factorul politico-diplomatic, calea negocierilor, care sunt urmate în continuare.”, a mai spus Mihnea Motoc.

Întrebat dacă scutul antirachetă de la Deveselu poate fi modificat într-un sistem ofensiv în cazul în care situația ar cere-o, ministrul Apărării a precizat că „nu există niciun fel de plan în această direcție.”

„Această perspectivă nu poate fi luată în considerare din punct de vedere politic, nu poate fi luată în considerare din punct de vedere doctrinar și nu este posibilă această convertire din punct de vedere tehnic, nu este posibilă transformarea destinației rachetelor în momentul actual, acestea sunt speculații care nu au fundament.”, a mai spus ministrul Apărării.

Citește AICI întreg interviul cu ministrul Apărării