Jurnalistul Daniel Șendre a analizat discursul președintelui Iohannis de la Bistrița și spune că acesta are mare dificultăți de a se exprima în limba română.
Mesajul lui Șendre, care acum trăiește și muncește în străinătate, a devenit viral pe facebook, strângând aproape 2.000 de distribuiri.
„Nasol! Conform DEX, Iohannis e analfabet
Am ascultat discursul lui Iohannis de la Bistrița și am înțeles, în sfârșit, de ce alege să tacă. Pentru că dacă vorbește înlătură orice dubiu și el.
"Mulțumesc pentru primirea pe care mi-ați făcut-o încă de când am ajuns" - Bine naibii că nu te-au primit când ai plecat!
"Voi aici în Bistrița ați reușit bine" - Nu știam că poți reuși și rău, sincer acum. Profesor zici!?
"De ei avem nevoie pentru ca să preia frâiele" - Păi ce exprimare e asta, dom’ profesor? Pentru a prelua frâiele, poate.
"Lângă mine stau astăzi, și m-am simțit bine, 2 bistrițeni" - Sigur doar au stat? (Asta e doar o mică răutate de-a mea)
"Vă amintiți că am mai avut câteva prezențe în campania electorală, câteva chiar mai multe" - Boss, ne hotărâm și noi? Câteva sau mai multe? Că profesor îmi vine greu de tot să-ți zic.
"Nici n-au ajuns bine în palatul Victoria și au început să încerce să subjuge justiția" - Au început să încerce, ha? OooooK.
"Guvernul PSD-ului a luptat, în stradă, la propriu, împotriva românilor" - Da, păi i-am văzut pe miniștri cum i-au făcut un nicorotikava unui român, altuia i-au sucit mâna la spate și în general le cărau pumni în spinare protestatarilor. Cum!? Nu așa? Păi atunci nu cunoști sensul expresiei "la propriu", șefu.
"Pânâ acolo i-a dus mintea, să încerce să-i îngenuncheze pe români cu forța" - Boss, fără supărare, ești analfabet!
ÎNGENUNCHEÁ, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ♦ (Rar) A da în stăpânire, a închina (unui dușman). [Prez. ind. și: îngenúnchi] – Lat. ingenuculare.
"Cum să-i îngenunchezi cu forța?" Păi, n-auzi, mă, analfaboss, căcu vorba bună nu se putea în sensul folosit de tine? Ești panicat, ce-ai?
"Schimbarea mare a început în mai" - Domnule profesor, schimbare în sensul folosit de către dvs în discurs, înseamnă înlocuirea unui lucru cu altul, iar asta nu e nici mare, nici mică, se întâmplă și atât. Nu mă crezi pe cuvânt, ha!? OK, încearcă așa: "Înlocuirea mare a început în Mai". Suna ca dracu, știu, d-aia zic că ești analfabet!
Și să nu crezi că te las la greu.
analfabét, ~ă [At: DA / Pl: ~eți, ~e / E: lat analphabetus, -a, -um, ngr αναλφάβητος] 1-2 smf, a (Persoană) care nu știe să citească și să scrie. 3-4 smf, a (Pex; dep) (Persoană) care nu știe să se exprime corect, oral sau în scris Si: agramat. 5 a (Pex; dep) Incult Cf ignorant.
P.S. Menționez că discursul n-a durat mai mult de 12-13 minute, restul au fost aplauze și muzică. Oamenii au încercat, bravo lor, dar, cum zic, nu poți acoperi chiar totul cu zgomot.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Acesta este, de departe, cel mai amuzant articol publicat aici în ultima perioadă. Așadar dl Iohannis este analfabet”!? Ar trebui,poate, să ia lecții de limba română de la d-na Dăncilă? Mă întreb ce lucrează dl Șendre în străinătate, că sigur nu este jurnalist. Dar cât de jenantă este ”analiza” acestui domn: nu este corect ”pentru ca să preia frâiele”, corect este ”pentru a prelua frâiele”. Serios? De ce nu explică, oare? Și oare de ce utilizează dl Șendre limbajul acesta suburban? Ca să convingă? Cel care are dificultăți serioase în înțelegerea limbii române este, culmea, chiar dl Șendre, un jurnalist!
https://dexonline.ro/definitie/pentru :
[...] e inelegant și e înlocuit de simplu ca să orĭ pentru a: ca să știŭ, p. a ști. Numaĭ cu o incidentă se poate zice: pentru ca, fără nicĭ o grijă, să plecăm).
Rețineți, vă rog, că n-am afirmat nici că Iohannis ar avea un discurs ”perfect din punct de vedere gramatical...”. Însă, prin comparație cu multe dintre persoanele cu funcție de demnitate publică a căror limbă maternă este limba română, Iohannis vorbește foarte bine o limbă care nu este limba lui maternă.
Nu vom propăși, doamnă, cu Iohannis președinte. Propășirea țării este destinul doamnei Dăncilă, o femeie cultă, româncă și creștin-ortodoxă.