O analiză foarte interesantă a evenimentelor care s-au petrecut în ultimii ani pe plan internațional a fost realizată pentru Cotidianul de Ioan Buduca.

Acesta a prezentat un episod petrecut în Mexic, o țară care se apropia de intrarea în faliment, dar care a fost salvată de SUA, însă nu mulți au știut care va fi cu adevărat prețul plătit de mexicani.  

„Mexicanii au ieșit în stradă și au bătut cu lingurile în blidele goale. Au ieșit așa mai multe zile la rând. Demonstrațiile nu s-au oprit până când președintele țării n-a trecut la exploatarea petrolului în proprietatea statului. A urmat o perioadă de mare criză economică în Mexic. Dobânda băncilor pentru împrumuturile guvernamentale ale Mexicului urcase la cer. Guvernul era obligat să reducă drastic cheltuielile de stat. Era obligat, de asemenea, să tipărească monedă fără acoperire economică, spre a putea acoperi cheltuielile de stat strict necesare. Inflația a crescut galopant. Guvernul a cerut ajutor guvernului SUA. SUA erau interesate de închiderea crizei, din cauză că imigrația mexicanilor către statele americane atingea cote fără precedent. Ajutorul SUA a fost condiționat: Mexicul trebuia să treacă sub controlul FMI și, drept urmare, își va putea relua împrumuturile ieftine. A trecut. FMI a cerut reprivatizarea exploatărilor. Azi, Mexicul are o creștere economică de 2,9% și o inflație de 3,4%.

Ajutorul SUA a mai fost condiționat de ceva: Parchetele din statul mexican să fie subordonate Serviciilor de informații, iar aceste Servicii să aplice o rețetă a FBI care, pentru public, ar fi urmărit demantelarea cartelurilor de droguri, dar, ocult, avea drept scop urmărirea stării de spirit a populației ca nu cumva, de undeva, să repornească valul naționalist al revendicărilor pentru noi naționalizări.”, a scris Ioan Buduca.

Autorul face o comparație asupra evenimentelor din Mexic cu ceea ce s-a întâmplat în România în 2005.

„România este evaluată, nu doar din cauza lui Ceaușescu, ci și din cauza succesului interbelic al mișcărilor legionare, ca un mediu social premodern cu un puternic potențial naționalist (fie prin manipulare externă, maghiară sau rusească, fie prin forța charismatică a unor lideri politici autohtoni). Pentru ca acest potențial să rămână latent, inactiv, fără expresie publică, în 2005, SUA (prin CIA) au convins președintele României să accepte rețeta FBI pentru Mexic. Sub masca unei mari campanii Anticorupție urma să fie implementate, în secret, toate ingredientele unei noi poliții politice, a cărei misiune esențială trebuia să fie neutralizarea germenilor naționaliști. Misiunea a reușit. Azi, în UE, România este cel mai puțin expusă unor mișcări eurosceptice ori naționaliste. Din păcate, în colateralele ei, misiunea a fost exploatată și pentru răfuieli politice de interes personal sau partinic, lăsând în urmă multe abuzuri judiciare.

Era în interes național să fie acceptată rețeta FBI? Această dezbatere ne-ar duce departe, mult prea departe. Ar da naștere chiar unor mișcări naționaliste. De aceea, președintele Iohannis va putea desecretiza deciziile CSAT prin care a fost implementată la noi noua poliție politică, dar Traian Băsescu nu se va putea apăra spunând că așa i-a cerut CIA. Când, în 2016, februarie, președintele i-a cerut generalului Oprișor, secretarul CSAT, să scoată public secretul echipelor mixte, va fi avut deja, sau n-a avut un anume OK din SUA? Iată întrebarea.”, a scris în final autorul.