Parlamentul European a adoptat zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii. Astfel, toate stalele UE vor împărți povara migranților, iar dacă un stat este într-o situație de criză, are dreptul de a cere ajutor financiar sau relocarea migranților care au sosit în țara respectivă. Toate țările UE, inclusiv România, vor fi nevoite să asigure condiții de cazare, sprijin umanitar, acces la servicii medicale și integrarea în câmpul muncii a migranților, transmite stiripesurse.ro.
Solidaritate și responsabilitate
Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).
Gestionarea situațiilor de criză
Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.
Într-o situație de criză, statul membru care se confruntă cu o astfel de situație ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita din partea altor state membre măsurile de sprijin și de solidaritate care sunt cele mai potrivite pentru nevoile sale în scopul gestionării situației și care presupun o solidaritate sporită în comparație cu cea prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/...+ pentru a atenua responsabilitatea statului membru privind gestionarea unei situații de criză. Măsurile sporite de solidaritate și de sprijin ar putea lua forma unor relocări intra-UE, a unor contribuții financiare, a unor măsuri de solidaritate alternative sau a unei combinații între acestea”, se arată în Regulament.
Verificarea imigranților din țări terțe la granițele Uniunii
Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.
Proceduri de azil mai rapide
La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.
Regulamentul Eurodac
Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune, inclusiv amprentele digitale și imaginile faciale pentru cei cu vârsta de peste șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată. Autoritățile vor putea să menționeze și dacă o persoană poate reprezenta un risc de securitate, a avut un comportament violent sau arme asupra sa.
Standardele de calificare pentru obținerea protecției internaționale
Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care se califică pentru protecție vor beneficia totodată de o serie de drepturi conform acelorași standarde. Statele membre vor evalua situația din țara de origine pe baza informațiilor primite de la Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Statutul de refugiat va fi reexaminat periodic. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.
Primirea solicitanților de azil
Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.
O cale sigură și legală de intrare în Europa
Un nou cadru legislativ privind relocarea și admisia umanitară va permite țărilor Uniunii să primească voluntar refugiați din țări terțe recunoscuți ca atare de Agenția pentru refugiați a ONU (UNHCR). Aceștia ar urma să ajungă pe teritoriul UE în mod legal, organizat și sigur. Textul raportoarei Malin BJÖRK (Suedia, Stânga) a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 154 împotrivă și 14 abțineri. Citiți mai multe despre cadrul UE privind relocarea.
Etapele următoare
După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională.
Prin adoptarea acestor rapoarte, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor de a consolida rolul UE în abordarea tuturor formelor de migrație ilegală și de a consolida protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, respectând în același timp drepturile omului, de a aplica reguli comune în mod uniform în toate statele membre cu privire la primirea migranților, de a consolida rolul UE și a reforma sistemul european de azil, bazat pe principiile solidarității și al responsabilității echitabile, exprimate în propunerile 42(2), 43(1), 43(2), 44( 1), 44(2), 44(3), 44(4) din concluziile Conferinței privind Viitorul Europei.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
https://www.bbc.co.uk/romanian/forum/story/2006/11/061116_ue_aderare_competitie.shtml
Cateva comentarii de atunci, in comparatie cu ce vedem azi in Romania membra UE:
Pentru mine aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 reprezintă andtidotul handicapului cu care am rămas după perioada de tranziție de până acum. Spun " de până acum" deoarece fac parte din generația care s-a născut cu democrația și care a simțit efectele unui sistem infect încă din copilărie, prin comportamentul apropiaților înaintați în vârstă. Consider aderarea un nou stil de viață, unul în care comportamentele animalice nu vor mai reprezenta majoritatea.Tind să cred că succesul unei națiuni ține de disciplină, iar UE impune o disciplină total diferită de cea impusă până în 89'. O disciplină organizată concentrată pe fiecare individ care nu are tangențe cu violența. Posibil ca omul din mine să învețe să privească cu bucurie că având o familie nu trebuie să se gândească la ziua ce va urma. UE înseamnă un vis frumos în care ma vad practicând o medicină curată.
Alexandru Ilie, Buzău
Pentru mine, aderarea la Uniunea Europeană va însemna deschidere și comunicare, mai multe șanse pentru copiii mei și pentru toți tinerii României, civilizație; va mai însemna diminuarea corupției, respectarea legii, respectarea cetățeanului și a proprietății. Mai sper că această aderare va alunga impostura care sufocă acum domeniile de activitate ale statului și care este susținută de “meritele” politice și nu de valoarea profesională. Cine pierde, se vede la tot pasul, din întâmplările de zi cu zi. Și, pentru că sunt fiică de țărani români, sper că va mai însemna modernizarea agriculturii românești.
Elisabeta Șerban, Gorj
Pentru subsemnatul, aderarea României la UE va însemna: 1.Un mediu de viață mai sănătos, prin asigurarea unor cantități și calități de bunuri materiale și spirituale. 2.Un mediu înconjurator mai sănătos. 3. O justiție mai corectă, rapidă și transparentă. 4. Posibilitatea de a călători mai ușor în țările UE, pentru a cunoaște mai bine istoria și cultura lor, modul lor de viață, de a gândi și de a acționa. 5. Mândria de a face parte din marea familie europeană.
Eugen Ionele, București
.................................etc.!
Imigrantul perfect trebuie sa aiba culoarea cat mai prajita, sa se inchine cu fundul in sus, sa fie o bruta analfabeta si o putoare, zoofil, misogin, sa aiba cazier iar ca hobbyuri sa practice bagatul cutitului in cetateni pasnici si turnatul de copii.
Daca bifezi toate chestiile astea guvernul o sa-ti lipeasca bani in frunte fara numar, fara numar, ca la lautari!
https://www.chilieathonita.ro/2024/04/11/dinks-venituri-duble-fara-copii-p-iosia-trenham/
Doamne, miluiește.
E singura sansa sa mai scapam de diavolii de la bruxelles obsedati sa ne omoare si insclaveasca.