

Chiar vă miră?
Chiar intrați în jocul ăsta cu și despre "viteze”? Eu chiar mă bucur, într-un fel. Mă bucur
că se dă arama pe față. Și că de acum nici măcar un idiot nu mai poate abera despre
egalitatea de șanse și tratament între membrii UE, devreme ce unii se pun pe
hotărât fără ceilalți cine apucă frâiele, încotro merge căruța sau cine-i
înăuntru și cine-i după căruță.
Mă uitam zilele
trecute la un nenorocit de propagandist, îndelung fermentat prin ong-uri, cum
încerca el să ne vâre în cap, savant, la televizor, că e firesc ce se întâmplă.
Că prea suntem plini de pocinoage, ăia prea sunt curați, că noi prea corupți,
ăia prea de sânge albastru să stea după noi... De vină ar fi corupții noștri,
adică... lacheii ăia lăsați să gainărească pe aici, pentru a nu deranja marile
lovituri și adevăratul jaf. Nicio vorbă despre alea 3-4 milioane de români
nevoiți să culeagă căpșunile și șparanghelul, să-și rupă șalele pe șantiere sau
să șteargă bătrâni la cur, după ce industriile de acasă au fost executate la
ordin în pre-aderare și după iar odată cu ele îngropate milioane de locuri de
muncă. Nicio vorbă despre salariile inferioare până la dispreț cu care se aleg
de pe urma „investițiilor„ cei rămași acasă, în raport cu prestatorii acelorași
munci de prin țările "respectabile ". Nicio vorbă despre jocul pervers, care ne-a făcut piață de
desfacere pentru produsele greilor din vest, inferioare calitativ și ucigatoare
de orice eventuală concurență locală. Nicio vorbă despre faptul că de dragul UE
ne uităm cum am pierdut resurse, cum ne fuge de sub picioare terenul agricol și
ne dispar pădurile. Nicio vorbă despre alea vreo 750 de milioane de euro
plătite pentru securizarea frontierelor musai unora de prin țările care ne-au
refuzat apoi accesul în Schengen, despre profituri uriașe făcute printre sărăciți
și trimise fără urmă de jenă, scrupule sau impozitare acasă ori despre adevărata
mare corupție, adusă printre găinari de către "iluștri". Nimic despre statutul de "nima-n drum nima-n poceacă” pe
care-l avem ca urmare a tuturor acestora, dincolo de iluziile pătimașe ale unor
corporatiști și de alte mărgele colorate înșirate la drumul mare…
Ceea ce se prefigurează acum, dincolo de bla-bla-uri prețioase,
este cine e stăpân și cine e slugă în cadrul UE. Trist. Și… așa, curvește… fiindcă
maniera aduce aminte și de ifosele de cucoană versată, menite să îl facă pe
fraier să dea orice, numai să nu fie scos din grații.
Toate drumurile duc, din nou, la Roma. Dar de acolo, încotro?
Acceptăm să fim fraieri, slugi, colonie? Defapt, asta-I întrebarea!
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.