Notă prealabilă:

1. Revenirea la valorile fundamentale ale Uniunii Europene, precum libertatea, națiunea, familia și credința creștină, valori care rezidă în tratatele UE și la respectul pentru suveranitatea națiunilor membre.

2. Debirocratizarea structurilor europene prin respectarea principiilor subsidiarității, proporționalității și atribuirii, și reducerea centralizării excesive a puterii birocratice.

3. Combaterea influențelor corporatiste în elaborarea politicilor europene și restabilirea transparenței și responsabilității în procesul decizional.

4. Revenirea la o economie bazată pe principii sănătoase și orientată spre creșterea bunăstării cetățenilor, evitând monopolurile și privilegiile, și promovând diversitatea și calitatea în consum.

5. Eliminarea practicii utilizării crizelor și a riscurilor de război ca pretexte pentru limitarea drepturilor fundamentale și a libertăților individuale, combaterea fărădelegii și a excepționalismului economic și juridic și respectarea principiilor pluralismului și toleranței în societatea europeană.

6. Restabilirea priorității drepturilor și libertăților individuale, protecția demnității individuale și a familiei și combaterea imixtiunii autorităților în libertatea de conștiință, credință, gândire, opinie și exprimare.

7. Reafirmarea independenței naționale în politica de dezvoltare industrială și energetică și promovarea unei economii circulare și a unor politici ecologice responsabile.

8. Promovarea pluralismului cultural și a schimburilor culturale echitabile între statele membre ale Uniunii Europene.

9. Implementarea unor politici educaționale coerente, bazate pe interesul cetățenilor și interesul național, și încurajarea creșterii nivelului de bunăstare a cetățenilor.

10. Utilizarea eficientă a resurselor disponibile în conformitate cu obiectivele de dezvoltare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene.

Revenirea la valorile fundamentale ale Uniunii Europene înseamnă recunoașterea și promovarea libertății individuale, respectul pentru identitatea națională a statelor membre, protecția familiei și a credinței creștine, conform tratatelor UE, pentru a asigura o Uniune care să reflecte diversitatea culturală și valorile fundamentale ale popoarelor europene.

Debirocratizarea structurilor europene presupune reducerea centralizării excesive a puterii birocratice și respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității, pentru a asigura luarea deciziilor la nivel local și național în domeniile în care acestea pot fi mai bine gestionate, evitând acapararea nejustificată a competențelor de către instituțiile europene.

Combaterea influențelor corporatiste în elaborarea politicilor europene implică asigurarea transparenței și responsabilității în procesul decizional, pentru a evita adoptarea unor politici favorabile intereselor corporatiste în detrimentul bunăstării și drepturilor cetățenilor europeni, abandonarea practicii sub-contractării cu entități private a sarcinilor esențiale ale statului, în special, a atribuției de legiferare și reglementare, a sistemului judiciar și a aparatului de ordine publică și apărare naționale, precum și revenirea la principiile democrației reprezentative, adică, a exercițiului puterii în stat prin aleși ai poporului, care pot fi revocați și, respectiv, trași la răspundere juridică, motală și politică, în caz de necesitate.

Revenirea la o economie bazată pe principii sănătoase înseamnă promovarea concurenței echitabile, evitarea monopolurilor și privilegiilor, combaterea practicilor de dumping și orientarea politicilor economice spre creșterea bunăstării și diversificarea opțiunilor de consum, în beneficiul cetățenilor europeni.

Eliminarea utilizării crizelor și a riscurilor de război ca pretexte pentru limitarea drepturilor individuale presupune respectarea pluralismului și a toleranței în societatea europeană, protejarea libertății de opinie și exprimare, evitarea imixtiunii autorităților în libertatea de conștiință și de gândire a cetățenilor, precum și libertatea lăsată cetățenilor de a se preocupa de problemele concrete (cum ar fi sărăcia, șomajul, consumul în creștere de substanțe riscante) și pe idealurile individuale sau naționale.

Restabilirea priorității drepturilor individuale înseamnă protejarea libertății de conștiință, gândire, opinie și exprimare, și combaterea oricărei forme de cenzură sau suprimare a drepturilor fundamentale ale omului în spațiul european.

Reafirmarea independenței naționale în politica de dezvoltare industrială, agrară și energetică implică promovarea unor politici care să servească interesul național al statelor membre și să asigure o dezvoltare economică durabilă și ecologică, în beneficiul cetățenilor europeni, cum ar fi protejarea libertății de inițiativă și facilitarea antreprenoriatului și a economiei țărănești, locale sau tradiționale.

Promovarea pluralismului cultural și a schimburilor culturale echitabile înseamnă respectarea și conservarea diversității culturale și promovarea dialogului și înțelegerii reciproce între popoarele europene. Este nevoie de cultură, iar nu de anularea culturii și istoriei.

Implementarea unor politici educaționale coerente presupune promovarea interesului cetățenilor și a interesului național în sistemul de învățământ, asigurarea primordialității dreptului părinților, mamă și tată, și al familiei în educația și formarea copiilor și asigurarea accesului echitabil la educație și dezvoltare personală pentru toți cetățenii europeni. Este nevoie de educație, iar nu de îndoctrinare.

Utilizarea eficientă a resurselor disponibile implică gestionarea responsabilă a resurselor naturale și economice în conformitate cu obiectivele de dezvoltare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, pentru a asigura o utilizare sustenabilă și echitabilă a acestora în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

PS: În momente cruciale în viață, cel mai important este suportul familiei și al prietenilor.

Ieri am fost desemnat oficial candidat eligibil la alegerile pentru Parlamentul European, din 9 iunie 2024, pe listele Alianței pentru Unitatea Românilor*.

Aseară, târziu, m-a sunat mama mea.

Mi-a spus că se simte ca acum 34 de ani, când am intrat la Facultatea de Drept din București. Dar mai tânără ca acum 34 de ani…

I-am spus că am același sentiment.

Ce nu i-am spus este că am și sentimentul unui nou drum greu, cu bolovanul în spate, de cărat în vârful muntelui.

Am timp, curelele mă țin, dar am și niște furnicături pe șira spinării, de la provocarea pe care mi-o "oferă” noul necunoscut…

Adevărul e că instituțiile acelea de la Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg au ajuns șandramale care, dacă nu-s rapid reconsolidate și readuse la design-ul inițial, vor cădea la pământ. Rațional, nu putem să ne dorim o asemenea cădere.