ACTUALIZARE 19:30 Deputatul Daniel Gheorghe a analizat pe contul său de Facebook ceea ce ar reprezenta conceptul geopolitic Intermarium pentru națiunile din Europa Centrală și sud-estică.

 

 „Intermarium este o inițiativa politică deosebit de avantajoasă pentru Europa autentică ; poate deveni în timp colacul de salvare al Lumii Vechi. Adunând în cadrul său țări precum Lituania, Letonia, Estonia, Polonia mai ales pe flancul nordic, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia pe axul central, apoi România, Croația ori Bulgaria pe zona de sud, Intermarium poate constitui, având în spate forța și energia Statelor Unite, un dublu baraj, geopolitic, economic și cultural. Un baraj atât în fața cântecelor de sirenă ale Moscovei și pretențiilor Rusiei de lider dar continental, dar și o reacție fermă în fața interventionismului obtuz al Bruxelles ului, în fața pretențiilor unor pseudo-lideri de a-i transforma pe est europeni în cetățeni de rangul 2 ori chiar 3 și nu în ultimul rând in calea revărsarii de marxism cultural care vine dinspre nord-vestul continentului nostru spre centrul său geografic. Este vitală consolidarea acestui proiect de cooperare și colaborare în zona Mediteranei, unde țări precum Italia și Grecia sunt tot mai izolate de binomul franco-german care tuteleaza Uniunea Europeană. Alături de Statele Unite, națiunile din Europa Centrală și sud-estica pot deveni reduta de rezistență a lumii libere și a Europei întemeiate pe valori iudeo-crestine și pe moștenirea greco-romano-bizantina!”, a scris Daniel Gheorghe pe contul său de Facebook.

Știre inițială

 

Analistul american George Friedman a scris o analiză a spectrului politic internațional. Conceptul geopolitic Intermarium, despre care am vorbit de aproape un deceniu, a început să prindă contur după ce Rusia a revenit la statutul de putere regional majoră și este compus din foștele state comuniste din Europa de Est: țările baltice, Polonia, Slovacia, România, Ungaria și Bulgaria. Scopul său este să descurajeze orice mișcare potențială a Rusiei către vestul Europei, iar SUA susțin acest concept, scrie analistul George Friedman.

Cele două state-fundații ale Intermarium sunt Polonia și România, care au dezvoltat legături militare strânse. Țările balticele sunt deja implicate. Singurul stat est-european care până acum a făcut figură separată de acest bloc a fost Ungaria, care a dezvoltat legături egale cu Rusia, dar și cu SUA. Există însă semnale puternice că și Ungaria este pregătită să se alăture. Guvernul de la Budapesta a anunțat recent că Ungaria va participa, pentru prima oară, la un exercițiu militar multinațional în Marea Neagră, alături de România și Bulgaria. Atunci, flancul estic al Peninsulei europene va avea un grup coeziv, susținut de o putere globală, care formează o linie de demarcație între Rusia și restul Europei susține George Friedman, fost analist principal al Stratfor, pe portalul geopoliticalfutures.com.

Unii sunt în mod evident îngrijorați de aceast bloc. Puțini din Europa doresc să revină la politica Războiului Rece. Majoritatea europenilor cred că pot fi satisfăcute interesele rusești fără a crea o nouă linie de descurajare. De asemenea, susținerea SUA pentru acest nou bloc geopolitic provoacă în mod direct una dintre cele mai importante instituții din Europa, NATO.

Deși statele din Intermarium fac parte din NATO, funcțional ele se pot baza doar pe SUA, deoarece NATO nu poate oferi cu adevărat asistență militară fără ajutor din partea Americii. Și Uniunea Europeană este preocupată. Majoritatea membrilor Intermarium se află în afara zonei euro, însă constituie zona cea mai dinamică din punct de vedere economic din Europa. Economiile din Europa de Est sunt în creștere și se bucură de muncitori extrem de bine calificați și relativ ieftini și provoacă status quo-ul economic, reprezentat de hegemonia corporațiilor în stilul anilor 1950 care domină economia europeană. Intermarium pune bazele, în opinia lui Friedman, a unui curent economic mai integrat.

Va fi în interiorul UE, dar se va comporta diferit față de UE - mai înclinat către antreprenoriat, mai aproape de modelul american. Acest lucru va crea un stres în UE, care nu are nevoie de încă un stres. De asemenea, va necesita evoluții politice în afara ideologiei UE. Guvernele din Polonia și Ungaria nu prea mai urmează modelul colectivist al UE, iar Bruxelles-ul le-a criticat în consecință. Dar nici Varșovia, nici Budapesta nu au cedat. Astfel, Intermarium este mai mult decât o alianță militară.

Conceptul de Intermarium abia a început să prindă contur, și deja dă semne că se extinde. Deși „blocul ” de bază se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră, extensia sa logică merge spre sud-est, spre Marea Adriatică. Acest lucru ar aduce în Intermarium și state precum Austria, Slovenia și Croația.

Această extensie este explicabilă în parte prin creșterea puterii Turciei, care va deveni o putere regională majoră. În trecut, când Turcia a fost o mare putere, influența ei a ajuns în Balcani, iar uneori până la Budapesta și Viena. Statele est-europene sunt preocupate de problema imigrației, în care Turcia este implicată în mod natural. Dacă puterea Turciei devine îngrijorătoare, atunci Intermarium va trebui să blocheze nu doar Rusia, ci și Turcia. Extinderea este explicată și prin nostalgia imperiului austro-ungar, un succes multinațional semnificativ care a unit țările mici și le-a acordat în mare măsură un grad de autonomie.

Mulți consideră că UE, care s-a dovedit incapabilă să gestioneze Europa după criza din 2008, încalcă autodeterminarea națională la fel de mult ca și imperiul. Prin extinderea spre Austria, Croația și Slovenia, vechiul imperiu este recreat, chiar dacă într-un sens geografic.

Intermariul este doar o idee, un vehicul de cooperare regională. Nu este o alianță, cel puțin nu în momentul acesta. Dar așa cum a fost concepută, ea trebuie să evolueze, iar evoluția ei creează unele probleme. Instituțiile multinaționale sunt dificil de creat. Ele necesită timp, bani și voință politică, și rareori membrii au aceleași valori. O altă problemă este sincronizarea. Rusia este acum o amenințare, deși una ușoară, având în vedere starea economiei rusești. Turcia însă nu reprezintă o amenințare încă. Dar odată ce devine o putere regională, va căuta să-și proiecteze puterea în Balcani,însă mai este timp până atunci, iar expansiunea regiunii celor Trei Mări este prematură, consideră George Friedman.