Ediția tipărită a Cotidianului publică un articol de opinie al doamnei Kiki Skagen Munshi, care face o analiză tăioasă a Direcției Naționale Anticorupție, dar și sistemului legislativ.

Fosta consilieră a ambasadei SUA la București susține în articolul „DNA este sortită eșecului”, că s-a ajuns „o mulțime de oameni să facă pușcărie fără o judecată corectă”.

Astfel, susține ea, „un sistem judiciar, pe vremuri unul temeinic, solid, să se degradeze și să devină - să folosim și noi un cuvânt suprauzitat - corupt.”

Kisi Skagen Munshi consideră că DNA ar trebui reconstruită.

„Reconstruiți DNA, în pozițiile de comandă trebuie puse persoane numite de partidele politice, dar fiecare dintre ele trebuie să fie aprobată de majoritatea partidelor. DNA va investiga corupția și va pune ceea ce a găsit pe masa sistemului judiciar, apoi ar trebui să urmărească evoluția probelor aflate în procesul de justiție. [...] În Statele Unite, odată cu scurgerea vremii, am descoperit că este neapărat necesară o structură în interiorul căreia oamenii pot face o carieră pentru tot restul vieții, unde sunt 'izolați', feriți de presuni politice; am priceput că numai în cadrul unei asemenea structuri corupția poate fi abordată într-un mod sistematic și corect”, a scris ea în Cotidianul.

Ea susține că ar trebui dată o lege a amnistiei, dar cei care vor greși după aceea să primească pedeapsa maximă. O astfel de lege, spune ea, ar face să dispară amenințarea cu dosare, dar și va eficientiza DNA.

„Apoi trebuie să se dea o amnistie în ceea ce privește corupția. Să zicem că se vor ierta toate cele petrecute până astăzi, ziua X, orele 24:00, dar orice se va întâmpla din următorul minut după miezul nopții, oricare altă formă de corupție, continuată sau nouă, va fi sancționată cu pedeapsa maximă prevăzută de lege. Declararea amnistiei trebuie făcută rapid, fără multe alte anunțuri și comentarii. Amnistia trebuie să fie absolută, dar - și insist asupra acestui 'dar' - în prealabil trebuie decis exact ce anume se înclude în amnistie. Calea amnistiei este unica pentru că, atât timp cât nu va fi utilizată, numărul mare de corupți ce trebuie cercetați va da DNA mai mult 'material' de unde poate să aleagă pe cine pune sub lupă și pe cine nu.[...] Deși mulți se opun în acestei idei a amnistiei, este necesar să se procedeze astfel, pentru a se putea lua puterea din mâinile celor care se ocupă în clipa de față cu cazurile de corupție. A proceda astfel ar însemna ca dosarele nu vor mai fi fluturate amenințător deasupra capetelor unora, pentru a obține favoruri sau sprijin politic. ”, scrie americanca.     

În concluzie, Skagen Munshi afirmă că doar românii trebuie să-și rezolve problemele: „România dispune de minți excepționale în materie de legi și justiție. Românii știu ce este drept și corect. Românii pot îndrepta această problemă.” 

Kiki Skagen Munshi provine dintr-o familie stabilită în California de trei generații și a crescut în sudul acestui stat american și la Tokyo. Și-a luat licența în Științe politice, istorie și economie cum laude la Colegiul Swarthmore din Pennsylvania. După un an petrecut în India grație unei burse Fulbright, și-a luat masterul în Studii asiatice, cu o lucrare despre istoria și politica Indiei, la Berkeley, University of California, în baza unei burse a Ministerului Apărării ce încuraja cunoașterea limbilor străine. Doctoratul în istorie și l-a dat la București în 2006, pe teme de istorie românească. A lucrat în California și în India, printre altele pregătind, vreme de cinci ani, materialele scrise necesare cursurilor realizate prin TV pentru filiala University of California din San Diego. În 1980 a intrat în US Foreign Service. A deținut diverse funcții – legate de Serviciul de Informații al SUA și Departamentul de Stat – în ambasadele SUA din Nigeria, România, Grecia, Sierra Leone, Tanzania și India. La București, a fost directoarea Bibliotecii Americane în 1983-1987 și consilier pentru Afaceri Publice în 2000-2002. S-a retras din US Foreign Service la sfârșitul anului 2002, dar a revenit în 2006-2007 pentru a conduce o echipă în programul de Reconstrucție a Provinciilor din Irak