E deprimant să vezi cu câtă ură și determinare ucid  ideea de libertate și democrație prea mulți dintre cei care pozează în luptători pentru libertate și democrație. Și cum transformă, astfel, societatea într-un teatru al dezbinării și conflictului între semeni . Să fi uitat? Sau poate n-au știut niciodată?

M-am format ca om punând un uriaș preț pe libertate. Iar natura mea de om liber are la bază câteva concepte simple și sănătoase. Libertatea de exprimare a opiniilor, ideilor și credințelor nu poate și nu trebuie să fie îngrădită. Libertatea fiecăruia dintre noi se întinde, însă,  până acolo unde se întâlnește cu libertatea altuia. Iar ciocnirii între idei și implicit interese, democrația i-a impus drept rezolvare votul- variantele îmbrățișate de majoritate au câștig de cauză, nu cele pentru care optează, oricât de gălăgios sau agresiv, cei aflați în minoritate. Omenia și respectul alcătuiesc cheia de boltă în toată această ecuație simplă.

Nu, nu cred că au uitat niște lucruri atât de simple cei care „apără” libertatea și democrația atât de zgomotos și ocupând în forță centrul tabloului. Cred că unii le fac doar uitate iar ceilalți urmează ca o turmă direcția dată, crezând că fac bine…

Erau suficiente cele aruncate în scenă în ultima vreme ca să cazi pe astfel de gânduri. Picătura care mi-a umplut paharul a picat, însă, după ce un amic a postat pe pagina sa o afirmație: „Să acuzi Biserica de faptul că nu sunt spitale în țară e ca și cum ai da vina pe linguri că sunt oamenii grași”. Inteligentă, pertinentă, chiar amuzantă. Au sărit pe el ca hienele niște foarte-liberi și democrați, terfelind totul in cale. Am încercat un mic dialog, am încercat să lărgesc orizontul de abordare. Căci poate nu avem suficiente spitale fiindcă niște multinaționale nu plătesc impozit pe profitul făcut aici sau fiindcă or fi prea mari niște cheltuieli neghioabe de înarmare impuse de alții. Sau, poate, sănătatea noastră a ajuns la cheremul unor corporații farmaceutice. Sau, sau, sau...niciun sau! Încercările mele nu s-au soldat cu vreo lărgire de orizont sau cu vreun dialog, ci cu uciderea lui la punct fix: unul dintre băiețași a conchis că își bagă p..a în Catedrala Mântuirii, altul că ar dărâma toate bisericile.

Cutremurător. Dar nu numai despre Biserică e vorba în aceste rânduri. Ci despre direcția pe care înaintăm, tot mai orbi și împinși cu meticulozitate de la spate. Aici duce ascunderea cu bună știință, manipularea și otrăvirea conceptelor de bază ale libertății și democrației- la îndobitocire. La dezbinare, conflict și înfrângere. Înfrângere a tuturor celor deveniți marionete în piesa ce se derulează pe scenă și chiar a celor care îi sunt doar spectatori... Sa nu vă mai mire nici de ce unii sunt mai "penali” ca alții la fel de penali, nici de ce nu suntem chemați la vot când trebuie luate decizii importante pentru  noi toți. Să nu vă mai mire nimic. În timp ce e invocată, fluturată, în timp ce se defilează în "liberi” pași de marș în numele ei, deloc duios, democrația moare...